1. Impozitele pe muncă

– trecerea de la un impozit forfetar de 10% pe venitul din muncă la un impozit cu două cote, de 15% și 25%, aceasta din urmă aplicându-se celor mai mari venituri. Pentru a reduce povara fiscală asupra muncii pentru majoritatea contribuabililor, Fondul recomandă reducerea semnificativă sau eliminarea primelor de sănătate.

  1. Impozitarea averii și a veniturilor din capital

Impozitul pe dividendele plătite persoanelor fizice ar trebui majorat de la 8% la 10%; impozitele pe terenuri și pe proprietate ar trebui comasate într-un singur impozit, iar scutirile ar trebui reduse, în timp ce persoanele vulnerabile beneficiază de scutiri fiscale sub alte forme; stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat sub forma unui credit fiscal rambursabil; pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus semnificativ de la 500 000 EUR în prezent, de preferință prin alinierea acestuia la pragul pentru înregistrarea în scopuri de TVA (88 500 EUR). Impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea deducerii fiscale pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu o deducere fiscală de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonată la 10% din impozitul pe profit datorat.

3 Taxe pe consum

– cotele reduse de TVA ar trebui majorate până la cota standard, cu posibila excepție a produselor alimentare de bază (majorarea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul asupra prețurilor de consum); cota standard ar trebui să crească de la 19% la cel puțin 20% până în 2025 și apoi la 21%, aproape de media UE27 de 22%; accizele ar trebui ajustate la inflație; rata accizelor la vinurile liniștite și spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 lei/hl

România are al treilea cel mai scăzut raport impozite/PIB din Uniunea Europeană, cu oportunități ample pentru ca politica fiscală să completeze transformarea digitală în curs a administrației fiscale pentru a genera venituri suplimentare. Asistența tehnică a FMI, solicitată de ministrul de finanțe, propune un pachet de reforme fiscale menite să sporească veniturile, îmbunătățind în același timp stimulentele pentru muncă, rămânând atractive pentru investițiile de capital și eliminând lacunele pentru planificarea fiscală abuzivă. În loc să facă ajustările fiscale minime necesare pentru a salva pachetul de finanțare al UE, povara deficitului poate fi văzută ca o oportunitate pentru România de a face îmbunătățiri structurale importante în domeniul fiscal, în special prin transferarea sarcinii fiscale de la contribuțiile obligatorii la asigurările sociale la mai multe impozite pe consum și pe venit”, se arată în raport.

Regulamentul 156/2024 a majorat deja impozitul pe dividende de la 8 % la 10 % de la începutul anului 2025 și a redus plafonul de impozitare a microîntreprinderilor cu 3 % din profit la 250 000 EUR.