„Restaurantul” de la parterul clădirii își crește vânzările. Produsele ready-to-eat, o piață care s-a triplat în ultimul deceniu, continuă să atragă consumatorii. „Oportunitățile de creștere ale acestui segment sunt mari.”
Mesele gata de consum, sau mesele care pot fi doar reîncălzite și consumate, au înregistrat o creștere de 5% a volumului anul trecut, după ce au stagnat în 2023, potrivit datelor de audit ale retailerilor de la NielsenIQ. În același timp, produse precum salatele, chifteluțele, sandvișurile și humusul au crescut cu doar 8% în preț în 2024, comparativ cu creșterea de 15% a prețului acestor produse în anul precedent, potrivit aceleiași surse.

Cum poate crește industria alimentară din România. Risipa și pierderea de alimente, o oportunitate de afaceri, mai ales pentru micii întreprinzători. Cum pot fi utilizate eficient deșeurile alimentare, de exemplu sub formă de compost, gustări sau panouri termoizolante?
Conform celor mai recente date Eurostat, România risipește anual aproximativ 166 de kilograme pe cap de locuitor, mai mult decât media Uniunii Europene de 132 de kilograme pe cap de locuitor.

Produsul care face furori în România; din ce în ce mai mulți români îl cumpără pentru a economisi timp și a rezolva rapid problema alimentară.

Anul trecut, fiecare român a cumpărat în medie 6 kilograme de produse alimentare congelate, fie carne, legume, fructe sau semifabricate. Acest segment de piață a cunoscut o evoluție pozitivă în ultimii ani, în linie cu consumul alimentar general.

Cum putem crește industria alimentară din România? O radiografie a pieței de pește, o categorie care caută mai mult consum: România se află la coada clasamentului celor mai mari producători de pește din Europa, lăsându-ne cu un deficit anual de 300 de milioane de euro.

Consumul de pește în România este de aproape trei ori mai mic decât media europeană. Acest lucru face ca sectorul să fie mai puțin atractiv decât carnea sau produsele semifinite. Acest lucru, combinat cu o lipsă de organizare în sector, vă determină să găsiți pe piață pește din Bulgaria mai degrabă decât din România.

Cum poate crește industria alimentară din România. Industria alimentară este în derivă, fără o strategie clară. În țara „sprijinului” și a „vom investi”, o industrie cu un potențial de cel puțin două ori mai mare nu merge nicăieri. Cum ar trebui să arate un plan real?”

România își va asigura securitatea alimentară și va deveni un actor important în comerțul european și internațional cu produse agricole și alimentare”. Acesta este unul dintre obiectivele strategiei 2020-2030 elaborată de Ministerul Agriculturii, care poate fi găsită pe site-ul instituției.

Cum poate crește industria alimentară din România. Germania, Țările de Jos și Franța domină exporturile de produse alimentare către UE. Este Orientul Mijlociu o oportunitate pentru România? „Din 2020, nu avem o strategie de export”.

România nu face parte din „elita” exportatorilor de alimente din Uniunea Europeană, dar reușește să își mențină balanța comercială agroalimentară prin exporturile de cereale.

Cum creștem industria alimentară a României. Realitatea din spatele cifrelor într-un an cu temperaturi record: aproape jumătate din provincii nu au infrastructură de irigații, iar în altele aceasta nu acoperă nici măcar un sfert din nevoi. „Fără irigații, agricultura este în pericol”, a spus el.

Anul 2024 a adus secetă, dar și temperaturi record prelungite, ceea ce face ca producția de cereale, legume, cartofi, dar și de furaje a României să depindă din nou de vreme, iar mulți fermieri să aștepte din nou despăgubiri de la stat. Acest lucru se datorează faptului că aproape 20 de raioane ale țării nu au infrastructură de irigații, iar în multe zone în care aceasta funcționează, nu este suficientă pentru a acoperi toate fermele.

Cum putem crește industria alimentară românească sau când putem vedea în sfârșit România ca o forță motrice în industria alimentară europeană? Vedem deja holdinguri, dar trebuie să construim companii integrate pentru a împinge limitele.

Industria alimentară românească face pași timizi spre noi orizonturi, după cum o demonstrează mai multe companii locale care au înființat holdinguri și caută să cucerească noi piețe. Cel mai bun exemplu din regiune este Polonia, care are astăzi o industrie alimentară care generează o cifră de afaceri de patru ori mai mare decât cea din România, cu un număr dublu de angajați.