Organizațiile de afaceri sunt îngrijorate de faptul că dezbaterea privind redresarea economică se concentrează pe creșterea impozitelor.
Ca parte a dezbaterilor privind măsurile de redresare economică și abordarea deficitului bugetar, 11(+DRN) asociații și organizații de afaceri, inclusiv AHK, AmCham, AOAR, Concordia și FIC, solicită părților să asculte și vocea comunității de afaceri. Inclusiv Rețeaua Româno-Olandeză (DRN)urează importantului „Grup Cotroceni” multă înțelepciune și succes.


În contextul dezbaterilor actuale privind măsurile de redresare economică și abordarea deficitului fiscal, organizațiile de afaceri fac apel la președinții de grup ai partidelor care participă la consultările în curs, solicitându-le să asculte și comunitatea de afaceri.

„Suntem conștienți că deciziile și măsurile din această perioadă vor avea un impact profund și de durată asupra populației, asupra întreprinderilor, asupra economiei, asupra încrederii investitorilor și asupra poziționării internaționale a României. Tocmai de aceea, avem NEVOIE de un dialog real, astfel încât măsurile luate să vizeze atât corectarea dezechilibrelor, cât și protejarea capacității economice de a performa pe termen mediu și lung”, au transmis organizațiile semnatare ale documentului.

„De asemenea, solicităm partidelor politice să asculte vocea comunității de afaceri, care a sprijinit și continuă să sprijine economia. Suntem îngrijorați de faptul că dezbaterea actuală pare să se concentreze preponderent pe creșterea impozitelor, în timp ce nu există o viziune publică de reducere a cheltuielilor publice excesive sau de modernizare a aparatului de stat. Fără un angajament real față de reformele interne, măsurile fiscale riscă doar să taxeze motorul economic necesar pentru redresare”, se arată în apelul celor 11 organizații.

Oamenii de afaceri recunosc că riscurile de blocare a fondurilor europene și de scădere a ratingului de țară, dezastruoase pentru viitorul României, necesită un răspuns cuprinzător și responsabil din partea guvernului, cu o combinație de măsuri care vizează atât reducerea cheltuielilor, cât și creșterea veniturilor. Ei consideră că viitorul pachet de măsuri ar trebui să includă politici de stimulare a investițiilor și a activității economice.

În acest context, organizațiile semnatare ale documentului consideră necesar ca orice pachet de măsuri să se bazeze pe: păstrarea principalelor avantaje competitive ale României, cum ar fi rata forfetară, și evitarea descurajării investițiilor, dar și să ne permită să ne dezvoltăm pe termen lung.

  • menținerea unei cote de impozitare uniforme și echitabile, cu eliminarea tuturor excepțiilor, un mecanism simplu și eficient atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități – esențial pentru sprijinirea creșterii economice, reducerea denaturărilor și combaterea evaziunii fiscale;
  • reducerea cheltuielilor publice neesențiale, inclusiv a costurilor administrative excesive, a agențiilor redundante și a cheltuielilor politice discreționare;
  • reforme radicale în gestionarea sectorului public, acordând prioritate performanței, eficienței, reducerii reale a sarcinii birocratice și transparenței;
  • eliminarea alocărilor bugetare inutile, cum ar fi subvențiile nejustificate și finanțarea excesivă a campaniilor electorale din fonduri publice;

Protejarea și prioritizarea investițiilor publice esențiale în infrastructură, educație și inovare – fundamente ale creșterii pe termen lung;

  • asigurarea echității fiscale prin eliminarea scutirilor, a impozitelor pe vânzări și a impozitului pe construcții speciale;
  • colectarea eficientă a impozitelor prin reducerea deficitului de TVA și prioritizarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale la scară largă;
  • accelerarea digitalizării, simplificarea administrativă și reducerea birocrației;
  • maximizarea absorbției fondurilor europene prin simplificarea procedurilor și eliminarea blocajelor birocratice.

Statul trebuie să dea primul exemplu. Un răspuns credibil la această provocare fiscală începe cu un mesaj clar că guvernul este dispus să optimizeze utilizarea banilor publici și să se reformeze.

Îmbunătățirea colectării și a conformării voluntare – prin aplicarea inteligentă, digitalizare și combaterea evaziunii fiscale sistematice, precum și prin creșterea transparenței și a previzibilității politicii fiscale și a cheltuirii banilor publici – reprezintă o parte esențială a soluției. Cu toate acestea, acest lucru nu ar trebui confundat cu introducerea de noi impozite sau creșterea celor existente, sau cu pedepsirea incorectă a acelorași contribuabili onești de către autoritățile competente.

Sectorul privat se află deja sub o presiune considerabilă, cauzată de impredictibilitate și de sarcinile administrative. Discuțiile actuale, făcute publice, în absența unor analize de impact la care să participe și mediul de afaceri, consolidează și mai mult nivelul de instabilitate și blocaj economic, mai ales că statul nu își îndeplinește propriile obligații de a rambursa ceea ce datorează unei mari părți a contribuabililor onești și buni platnici din sectorul privat. Solidaritatea nu poate funcționa fără un minim de reciprocitate, nici într-un context fiscal care creează permanent inegalități și categorii privilegiate. Întreprinderile oneste nu ar trebui să plătească pentru a acoperi deficitul cauzat de gestionarea iresponsabilă a finanțelor publice. Activitatea economică eficientă și responsabilă, precum și forța de muncă performantă și remunerată corespunzător nu ar trebui să fie descurajate prin mecanisme fiscale care împiedică creșterea.

Pachetul „Primăvara 2025” al Comisiei Europene evidențiază creșterea excesivă a cheltuielilor și încetinirea fiscală a României. Ignorarea acestor semnale nu va face decât să sporească dezechilibrul. Ceea ce este necesar acum nu este o altă rundă fiscală, ci un plan fiscal responsabil pe termen mediu, ancorat în reforme ale cheltuielilor, eficiență instituțională și predictibilitate economică.

Ca întotdeauna, și de această dată, sectorul privat înțelege gravitatea situației și urgența și este pregătit să facă parte din soluție. Avem nevoie de transparență și dialog, iar solidaritatea percepută cu sectorul privat trebuie demonstrată la toate nivelurile de guvernare – nu prin transferarea implicită a sacrificiilor către sectorul privat, ci prin asumarea efectivă a reformelor și a disciplinei în gestionarea finanțelor publice.

Apelul a fost semnat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK, Camera de Comerț Americană în România – AMCHAM ROMANIA, Asociația Antreprenorilor din România – AOAR, Camera de Comerț Belgia-Luxemburg – România-Moldova – BEROCC, Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER, Camera Italiană de Comerț în România – CCIPR, Camera Olandeză de Comerț în România – NRCC, Uniunea Patronală CONCORDIA, Consiliul Investitorilor Străini – FIC și Fundația Română a Liderilor de Afaceri – RBL.