Cât de bine se descurcă România acum?

Faptul că Olanda este acum unul dintre cei mai mari investitori în România se datorează antreprenorilor care au format împreună rețeaua internațională DRN pentru a-și împărtăși experiențele, adăugând valoare pentru ei înșiși.

• Membru OCDE până în 2026
• Cifre economice bune
• Rezultate bune prelungite Bursa Română de Valori
• Participarea industriei europene a semiconductorilor
• Contract de țară cu Kazahstan și, prin extensie, cu China
• Contract de țară cu Emiratele Arabe Unite

Surpriză în Europa: Liderul producției de lapte din UE vine din România și este un olandez! Și care a făcut declarația că „În viitor, producția de gunoi de grajd ar putea fi mai importantă decât producția de lapte”.

• Extracția gazelor din Neptun Deep începe în acest an, după ce toate sondele vor fi forate și vor livra gaze România va fi cel mai mare producător de gaze din Europa
• Utilizarea pe scară largă a IA în România
• Mediu politic stabil cu o fiscalitate favorabilă

INVITAȚIE

Încă o dată, Romanian Business Day vă oferă un program substanțial, cu numeroase oportunități de networking. Tema centrală va fi evoluțiile economice și climatul investițional din România.
De asemenea, se pune accentul pe evoluțiile din domeniul finanțării start-up-urilor și pe impactul inteligenței artificiale asupra întreprinderilor olandeze și românești

Am găsit o serie de vorbitori proeminenți din România dispuși să vă împărtășească opiniile și experiențele lor cu privire la evoluțiile actuale.

Vă așteptăm joi, 12 martie a.c., în Wassenaar, la Romanian Business Day.
Pentru înregistrare și program click aici

Recrutarea de membri

Pe formularele de înscriere la Romanian Business Day, mai mulți participanți și-au manifestat interesul de a deveni membri ai DRN, ceea ce bineînțeles așteptăm cu nerăbdare!

Și un expeditor a pus imediat banii acolo unde este gura lui:
Deci, DRN poate fi încântat să ureze bun venit Evers International EU din Sittard în calitate de membru. El este cunoscut ca fiind coordonatorul mai multor proiecte românești în domeniul pomiculturii românești.
În prezent, el are următorul proiect în pregătire:

Big data în lanțul de cultivare a fructelor

Acesta este un parteneriat public-privat al IMM-urilor olandeze active în lanțul de cultivare a fructelor. Este în curs de elaborare un plan de afaceri care implică 14 societăți din Olanda.

Acest cluster format din 14 companii olandeze își propune să îndeplinească cele 3 dorințe ale cultivatorului român printr-o abordare digitală: maximizarea randamentului, minimizarea costurilor și durabilitatea în pomicultură.
Acest cluster Nld acționează ca primul „ghișeu unic de digitalizare” pentru sectorul pomicol românesc.
Folosind instrumente digitale precum tehnologia GPS, senzori și platforme de analiză a datelor bazate pe cloud, înregistrări cu drone, livada/plantarea este adusă în secolul 21

Acest lucru îmbunătățește procesul de luare a deciziilor de către cultivatori, reduce impactul asupra mediului și permite randamente mai mari la hectar.

Beneficiile preconizate ale digitalizării și digitalizarea livezii vor conduce la beneficii semnificative:

• Utilizarea mai eficientă a resurselor: Prin utilizarea GPS, a senzorilor și a stațiilor meteorologice, putem aplica apă, îngrășăminte și produse de protecție a plantelor numai unde și când este necesar. Se așteaptă ca acest lucru să reducă consumul cu 15-20%.
• Productivitate crescută: Datele în timp real ne permit să reacționăm mai rapid și mai precis la condițiile de cultură, ceea ce conduce la randamente mai mari la hectar.
• Durabilitate: Optimizarea inputurilor și evitarea risipei reduc impactul livezii asupra mediului.

Sector Moldova

Republica Moldova și UE au eliminat tarifele de roaming începând cu 1 ianuarie.

Cetățenii Republicii Moldova care călătoresc în Uniunea Europeană, precum și cetățenii UE care vizitează Republica Moldova, vor putea utiliza telefonia mobilă la aceleași tarife ca și acasă începând cu 1 ianuarie 2026. Despre aceasta informează Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova

Noua ofertă „Roam Like at Home” (RLAH) înseamnă că apelurile, mesajele text și internetul mobil nu vor mai suporta costuri suplimentare atunci când vă aflați în străinătate.

Astfel, comunicarea va deveni mai ușoară și mai ieftină, iar accesul la serviciile digitale din străinătate mai simplu și mai sigur.

„Acordul a fost încheiat datorită cooperării strânse dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și demonstrează progresele înregistrate de Moldova în respectarea standardelor europene în domeniul telecomunicațiilor și al protecției consumatorilor. Eliminarea tarifelor suplimentare de roaming va conecta și mai mult Moldova și UE – nu numai la nivel politic, ci și în viața de zi cu zi. Este un pas important care aduce beneficii directe cetățenilor și întreprinderilor”, se arată în declarație.

Operatorii de telefonie mobilă din Republica Moldova își vor adapta serviciile, la tarife similare cu tarifele naționale, astfel încât călătorii să poată călători fără griji în Europa și să beneficieze de tarife mult mai mici pentru internet și apeluri.

Sectorul agricol și alimentar

O analiză a sectorului agroalimentar românesc

Sfârșitul anului vechi și începutul celui nou reprezintă, de obicei, un moment bun pentru a reflecta și a ne gândi la posibile strategii, programe și măsuri viitoare. În a doua jumătate a anului 2025, organizația patronală Concordia a lansat studiul „Analiza valorii adăugate și a contribuției a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea și distribuția alimentelor și vânzarea de produse agroalimentare”, realizat de Deloitte România.

Analiza a fost realizată în cadrul unui proiect finanțat de UE, cu scopul de a consolida capacitatea organizației patronale Concordia de a informa și sprijini politicile publice bazate pe dovezi. Studiul examinează trei domenii din cadrul sectorului agroalimentar – producția agricolă primară, prelucrarea și distribuția alimentelor și vânzarea de produse agroalimentare – pentru a găsi soluții de reducere a deficitului comercial, de creștere a valorii adăugate, a productivității și a competitivității.

Concordia este o organizație patronală care reunește 20 de industrii din România, reprezentând mai mult de 4.500 de companii cu 450.000 de angajați și o contribuție totală de 30% la PIB-ul României.

România are una dintre cele mai mari zone agricole din Uniunea Europeană – aproximativ 57% din teritoriul național – dar productivitatea și gradul de integrare a producției în lanțurile valorice rămân sub media europeană, iar exporturile sunt încă dominate de produse primare cu valoare adăugată scăzută.

Deficitul comercial agroalimentar a ajuns la 3,3 miliarde EUR în 2024, contribuind cu mai mult de 10 % la deficitul comercial global al economiei – o problemă structurală care necesită investiții, resurse, politici de integrare și modernizare.

Potrivit studiului, România are potențialul de a deveni un actor competitiv pe piața agroalimentară europeană dacă dezvoltă politici coerente și previzibile care încurajează investițiile, reduc fragmentarea și promovează cooperarea între fermieri, procesatori și comercianți cu amănuntul.

Un studiu cu trei puncte centrale

Sunt analizate trei domenii strategice care determină capacitatea agriculturii românești de a genera valoare adăugată:

– Producția agricolă primară, unde se află majoritatea resurselor, dar și unde sunt cele mai acute probleme structurale – de la fragmentarea terenurilor la îmbătrânirea forței de muncă.

– Prelucrarea alimentelor, unde există cel mai mare potențial de transformare economică, dar productivitatea este de trei ori mai mică decât media europeană.

– Distribuție și vânzări, unde lipsa infrastructurii comerciale, a piețelor angro și a unei strategii naționale de brand afectează poziția competitivă a produselor românești pe piața internă și externă.

Toate aceste domenii trebuie privite dintr-o viziune unitară, care să integreze principiile sustenabilității și adaptării la schimbările climatice, pentru a consolida reziliența agriculturii românești și a-i îmbunătăți competitivitatea pe termen lung în contextul tranziției verzi europene.

Producția agricolă primară: consolidare, finanțare și tineri fermieri

Studiul arată că sectorul primar este afectat de fragmentarea excesivă a terenurilor agricole, de infrastructura de irigații inadecvată și de accesul dificil la finanțare. Mai mult de 40% dintre fermieri au peste 65 de ani, iar 97% dintre exploatații sunt de subzistență sau semisubzistență. „Agricultura românească nu duce lipsă de resurse, dar duce lipsă de integrare și planificare strategică. Avem nevoie de companii care produc, procesează și vând local, în rețele care să crească valoarea adăugată în economie”, conchide studiul.

Principalele acțiuni propuse:

• O strategie națională pentru întreprinderile mici și de familie, inclusiv garanții de stat pentru investiții, micro subvenții și impozitare simplificată.
• Extinderea infrastructurii de colectare și depozitare.
• Programe pentru tinerii fermieri și cooperarea acestora în cadrul cooperativelor funcționale.
• Integrarea producției vegetale și animale pentru a crea ferme mixte competitive și circulare.

Prelucrarea alimentelor: modernizare, integrare, utilizarea subproduselor, promovarea exporturilor Sectorul prelucrării rămâne cea mai puțin dezvoltată verigă a lanțului agroalimentar, în ciuda celui mai mare potențial de valoare adăugată. În prezent, productivitatea este de trei ori mai scăzută decât media UE, iar unele unități de prelucrare funcționează la doar 20 % din capacitate.

Principalele acțiuni propuse sunt:

• Un program național de investiții și modernizare tehnologică în sectorul agroalimentar, axat pe automatizare, digitalizare și eficiență energetică.
• Integrarea verticală între fermieri, procesatori și comercianți cu amănuntul pentru a asigura fluxuri stabile de mărfuri.
• Creșterea valorii adăugate a subproduselor – de exemplu, prin transformarea zerului sau a mustului în produse cu valoare adăugată, după modelul polonez.
• Promovarea exporturilor printr-un sistem mai coerent de reprezentare la nivel european și internațional.

Distribuție și vânzări: lanțuri scurte, piețe angro moderne și mărci naționale

Sectorul distribuției este afectat de lipsa infrastructurii logistice și comerciale, fragmentarea pieței și promovarea insuficientă a produselor românești.

Recomandări cheie:

• Dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare pentru a facilita legăturile directe între producători și consumatori.
• Crearea unei platforme de mediere agroalimentară, un centru public-privat de colectare, depozitare și promovare a produselor românești, inspirat de modelele din Franța și Spania.
• O strategie națională de brand pentru creșterea vizibilității produselor agroalimentare pe piețele interne și externe.

Sectorul inteligenței artificiale

Boris Georgiev, Google Cloud CEE

Companiile din România care întârzie adoptarea inteligenței artificiale vor pierde din competitivitate. Guvernul ar trebui să ia măsuri pentru a păstra specialiștii în țară și să le ofere un motiv să rămână. în opinia lui Boris Georgiev, director CEE la Google Cloud, companiile din România care întârzie adoptarea inteligenței artificiale vor pierde avantajul competitiv și vor plăti prețul pentru asta. Într-un interviu acordat Economica.net, el a declarat că România are un atu major în competiția globală pentru inteligența artificială, și anume numărul mare de specialiști cu înaltă calificare. Cu toate acestea, este și responsabilitatea guvernului de a păstra acești specialiști în țară. Guvernul trebuie să creeze condiții atractive pentru ca aceștia să rămână și să contribuie la dezvoltarea economiei locale.

La următoarea ediție a Romanian Business Day, evoluțiile (inclusiv în Olanda) vor fi discutate în detaliu.

„Aș spune să nu așteptați, așteptarea nu va ajuta. Așteptarea pentru a vedea dacă IA va schimba lumea sau va progresa este ca și cum ai aștepta în trecut pentru a vedea dacă alimentarea cu energie electrică va rămâne într-adevăr aceeași”, avertizează Boris Georgiev, director CEE la Google Cloud, într-un interviu recent.

Între percepție și realitate:
România, una dintre țările europene cu cea mai bună calitate a vieții.

România surprinde în statisticile europene privind calitatea vieții. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, biroul european de statistică, românii sunt printre cei mai mulțumiți cetățeni din Uniunea Europeană când vine vorba de satisfacția vieții, cu un scor mediu de 7,7 puncte pe o scară de 10. Acest lucru plasează România pe locul doi în UE, alături de Slovenia și imediat după liderul Finlanda.

În 2024, cetățenii statelor membre ale UE și-au evaluat satisfacția față de calitatea vieții cu o medie de 7,2 puncte pe o scară de la 0 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit).
Finlanda a obținut cel mai mare scor (7,8), urmată de România și Slovenia (7,7), în timp ce Bulgaria s-a situat la celălalt capăt al spectrului, cu un scor de 6,2. Grecia (6,7) și Letonia (6,9) au completat grupul țărilor cu cele mai mici scoruri.

Nivelul de satisfacție cu privire la calitatea vieții este influențat de mulți factori, cum ar fi vârsta, nivelul de educație, situația familială și situația financiară. Cu toate acestea, Eurostat arată că satisfacția față de viață nu este distribuită uniform și depinde de o combinație de factori socioeconomici, de la vârstă și nivelul de educație la situația financiară și componența familiei.

Vârsta rămâne un criteriu relevant. În majoritatea țărilor UE, satisfacția scade odată cu vârsta. În 2024, persoanele cu vârste cuprinse între 25-64 de ani și 65 de ani și peste au raportat niveluri similare de satisfacție, cu diferențe mai mici decât în grupul de vârstă mai tânăr (16-29 de ani). Cele mai mari diferențe între tineri și vârstnici au fost constatate în Croația (2,6 puncte) și Lituania (2,2 puncte).

În 11 state membre ale UE (Slovacia, Polonia, Franța, Belgia, Austria, Suedia, Irlanda, Luxemburg, Finlanda, Țările de Jos și Danemarca), grupul de vârstă mijlocie (25-64 de ani) a raportat cel mai scăzut nivel mediu de satisfacție a vieții. În Danemarca, Finlanda și Țările de Jos, persoanele în vârstă de 65 de ani și peste au raportat cel mai ridicat nivel de satisfacție cu privire la calitatea vieții lor.

Educația rămâne unul dintre cei mai puternici predictori ai satisfacției. Atât la nivel european, cât și în România, satisfacția crește odată cu nivelul de educație. Persoanele cu studii superioare au raportat scoruri cuprinse între 6,8 în Bulgaria și până la 8,4 în România – cel mai ridicat nivel din UE pentru această categorie. Pe de altă parte, satisfacția medie în rândul persoanelor cu un nivel de educație mai mic de gimnaziu a variat de la 5,6 în Bulgaria la 7,7 în Finlanda.

Venitul și componența familiei joacă, de asemenea, un rol important. Persoanele cu venituri mai mari și cele care trăiesc în gospodării cu copii raportează niveluri mai ridicate de satisfacție a vieții. La nivelul UE, diferența dintre cele mai mari și cele mai mici venituri este de peste un punct (7,8 versus 6,6), indicând, de asemenea, corelația strânsă dintre stabilitatea financiară și calitatea percepută a vieții.

Proiectul care va pune România pe hartă ca unul dintre principalii producători de gaze din Europa: „Neptun Deep” începe în largul Mării Negre.

România se pregătește să devină lider regional în producția de gaze: „Neptun Deep” începe să exploateze în largul Mării Negre.

România se pregătește să devină un jucător-cheie în industria gazelor naturale din Europa odată cu lansarea oficială a celui mai ambițios proiect energetic din Marea Neagră: Neptun Deep . În doar câteva săptămâni, cea mai mare platformă de foraj din zonă va porni la drum și va începe lucrările la prima sondă. Aceasta marchează un pas important în exploatarea unei resurse esențiale pentru securitatea energetică a țării.

Un proiect strategic pentru independența energetică a României.

Proiectul Neptun Deep este cea mai importantă investiție energetică offshore din România, cu un buget de aproximativ 4 miliarde de euro. Prima extracție este estimată să înceapă în 2027, iar producția anuală de gaze naturale va fi de 8 miliarde de metri cubi, din cele aproximativ 100 de miliarde de metri cubi disponibile în rezervoarele submarine.

Această cantitate va depăși nevoile de consum intern ale României, permițându-i țării să devină un furnizor important de gaze naturale în regiune. Estimările oficiale indică un profit total de 20 de miliarde de euro pentru statul român în timpul exploatării zăcământului.

O platformă impresionantă cu o echipă internațională.

Platforma va opera la aproximativ 160 km în larg, în largul coastei Tuzla, iar echipajul său va fi format din 140 de angajați. Dintre aceștia, doar 20 sunt români; restul fac parte dintr-o echipă internațională cu 36 de naționalități diferite.

Viața pe platformă va fi concepută astfel încât să asigure un confort optim pentru echipaj, deoarece operațiunile de foraj se desfășoară în schimburi de 12 ore, 24 de ore pe zi. Pe lângă facilitățile de lucru necesare, platforma va avea 140 de cabine individuale, un cinematograf, o sală de gimnastică și o sală de muzică, oferind un mediu de viață modern și bine echipat pentru angajați.

Pierre Gully, managerul platformei, a subliniat importanța unui spirit de echipă puternic:
„Depindem unii de alții pentru sarcinile zilnice. Avem grijă unii de alții. Ne întâlnim pentru a juca jocuri video, ne uităm la filme, unii dintre noi sunt mai în formă decât alții și merg la sală.”

Svein Jonassen, supraveghetorul stației de foraj, a adăugat:
„Viața este foarte bună, avem mâncare bună, hainele noastre sunt spălate, suntem tratați bine. Este un loc foarte plăcut unde să fii.”

Ultimele pregătiri înainte ca platforma să plece în largul mării.

Înainte ca sonda să poată începe efectiv forarea, se fac ultimele pregătiri. Cristian Hubati, director de explorare și producție, explică procesul:

„Totul a fost demontat aici, platforma a fost dată jos și acum o reconstruim. Acesta este motivul pentru care durează atât de mult. Deoarece echipamentul funcționează sub o presiune foarte mare, trebuie să fie recertificat și verificat, astfel încât să ne asigurăm că nu există incidente și întreruperi în timpul perioadei de foraj.”

Gaz natural Marea Neagră

Un pas uriaș pentru industria gazelor din România.

Odată cu lansarea proiectului Neptun Deep, România își consolidează poziția ca unul dintre principalii producători de gaze naturale din Uniunea Europeană. Pe lângă beneficiile economice, proiectul reprezintă și un pas strategic către independența energetică, într-un context geopolitic în care resursele de gaze naturale sunt mai valoroase ca niciodată.

Odată cu intrarea în funcțiune în 2027, România nu numai că va fi capabilă să își satisfacă propriul consum de energie, dar va deveni și un furnizor important pentru țările vecine, consolidându-și rolul de actor-cheie în securitatea energetică a Europei de Est.

Acest lucru ia în considerare faptul că lățimea maximă a zonei economice exclusive, în conformitate cu prevederile Convenției ONU privind dreptul mării, ratificată de România prin Legea nr. 110/1996, poate fi de 200 de mile marine

Sectorul financiar

Bursa de la București a închis ședința de tranzacționare de luni cu creșteri pe aproape toți indicii, cu rulaje de aproape 170 de milioane de lei.

Bursa de Valori București (BVB) a închis ședința de tranzacționare de luni, 12 ianuarie, cu o creștere de peste 2% pe aproape toți indicii, cu un rulaj total de 169,63 milioane lei (33,33 milioane euro), în creștere față de valoarea înregistrată în ședința anterioară, de 133,34 milioane lei (26,20 milioane euro).
Indicele principal al Bursei de Valori București, BET, care cuprinde cele mai tranzacționate 20 de companii de pe piața reglementată, a urcat cu 2,38%, la 26.343,09 puncte, în timp ce BET-Plus, care reflectă evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de pe bursă, a închis cu o creștere de 2,32%.

Indicele BET-BK, care măsoară performanța fondurilor mutuale, a închis în creștere cu 2,42%, în timp ce indicele BET-NG, care măsoară performanța a 10 companii de energie și utilități, a crescut cu 2,20%.

Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de acțiuni, a crescut cu 2,48%, iar indicele SIF, BET-FI, a crescut cu 2,73%.

Indicele BET AeRO, care cuprinde 20 de companii reprezentative de pe piața AeRO, a închis în creștere cu 0,02%.

Cele mai lichide titluri au fost cele ale Băncii Transilvania, cu tranzacții în valoare de 30,06 milioane lei, urmate de acțiunile OMV Petrom – 15,07 milioane lei, și cele ale Romgaz – 11,93 milioane lei.

Sectorul pescuitului

Kazahstanul consolidează sectorul pescuitului

Sectorul pescuitului din Kazahstan a prelucrat aproape 59 400 de tone de pește în perioada ianuarie-noiembrie 2025, contribuind la un volum total al pieței de 76 800 de tone, în creștere cu 10% față de 2024. Capturile de pește au fost de 38 500 de tone, în timp ce producția de acvacultură a fost de 20 900 de tone, reflectând o creștere constantă.

Țara are 72 de fabrici de prelucrare a peștelui, dintre care 20 au licențe de export pentru Uniunea Europeană. Produsele din pește din Kazahstan sunt exportate în țări precum Germania, Țările de Jos, Rusia și China. Măsurile de sprijin guvernamentale, inclusiv o rată redusă a TVA și împrumuturi cu dobândă redusă, încurajează producția și prelucrarea. Sustenabilitatea rămâne o prioritate. Rezervația naturală a focii caspice de 108 600 de hectare a fost înființată în 2024 pentru a proteja specia, iar modernizarea fermei de sturioni din Atyrau va crește producția de puiet, a informat Ministerul Agriculturii la 8 ianuarie. Investițiile în sector s-au ridicat la 4,6 miliarde de tenge (9 milioane de dolari) în primele 11 luni ale anului 2025, iar aproape 22 de milioane de puiet de pește din specii valoroase au fost produse în cadrul programului de stat. Creșterea, modernizarea și măsurile de durabilitate din sector consolidează poziția Kazahstanului pe piețele de export interne și externe.

După cum am menționat în buletinul nostru informativ din decembrie 2025, Kazahstanul a încheiat un parteneriat economic cu România. Prin urmare, acest parteneriat ar putea fi de interes pentru Oceanis din București, care este o filială a Dayseaday din Urk, care, la rândul lor, sunt membri ai DRN, iar DRN dorește ca membrilor săi să le meargă bine.

Invitația lui Trump pentru România la Consiliul Păcii

„Este o invitație care ne onorează. Obiectivul principal este stabilizarea situației din Gaza. Într-un fel, este un instrument propus de SUA pentru a pune în aplicare o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU. Modul în care a fost redactată prima Cartă a acestui organism a creat probleme pentru România și alte state. Imediat ce am primit-o, am început să ne consultăm între noi. Acum am început cu toții un proces de revizuire a acestei Carte, astfel încât să fie în concordanță cu alte tratate internaționale și uneori chiar cu constituțiile unor țări.

Acest proces va dura săptămâni, dacă nu chiar luni.” „Ne simțim onorați. SUA este partenerul nostru strategic și, în mod firesc, dorim să facem parte dintr-o organizație care stabilizează Orientul Mijlociu sau cel puțin o parte a regiunii. Pe de altă parte, nu vrem să încălcăm alte obligații internaționale, cum ar fi Carta ONU sau Tratatul UE, de exemplu.” „România este o putere de mărime medie. Noi, România, avem o relație strategică de securitate cu SUA și o relație preponderent economică cu UE. Ne dorim ca relația transatlantică să fie cât mai armonioasă. Au fost câteva șocuri în ultimii ani, dar ele nu au rupt relația. În prezent, lucrurile merg bine și sunt optimist cu privire la viitor, deoarece această relație a fost construită în timp, există relații comerciale, există transfer de tehnologie. Este dificil să rupi această relație”. Suntem de acord să avem un acord comercial cu America de Sud și India, astfel încât economiile noastre să devină mult mai competitive.” Ce părere aveți despre „Europa cu două viteze” propusă de ministrul german de finanțe? „Am citit declarația foarte atent, nu este așa cum o descrieți. Nu există nicio posibilitatea unei schimbări arhitecturale. Una dintre preocupările-cheie pentru UE în acest an și anul viitor este competitivitatea. Noi, Europa, suntem în urma SUA în această privință; pierdem teren în atragerea investițiilor, produsul nostru intern brut a scăzut la 75% din cel al SUA și, prin urmare, trebuie să ne analizăm îndeaproape economia.

Cele șase state membre, principalele economii, propun să se coordoneze astfel încât să își alinieze pozițiile în cadrul unui Consiliu și să prezinte o poziție comună celor 27 de state membre.” „Există numeroase alte grupuri de țări care lucrează pentru același obiectiv, dar pe teme diferite. Noi facem parte dintr-un grup care își propune să își armonizeze pozițiile cu privire la ritmul tranziției ecologice. Dorim să încetinim acest proces și ne vom reuni la 27 februarie pentru a ne alinia pozițiile, astfel încât să avem o poziție de negociere comună. Există un grup privind migrația și există multe alte colaborări.”

Cu siguranță trebuie să existe o modalitate de a lua decizii mai rapid și de a evita veto-urile? „Aceasta este o dezbatere foarte complexă, deoarece veto-ul este în esență o expresie a suveranității. În politica externă, există o mare reticență față de renunțarea la dreptul unei țări de a se opune unei măsuri. În politica comercială, statele membre au acordat deja această putere Comisiei Europene.” Vrea România o armată europeană? „Până să ajungem în acest punct, trebuie să compensăm deficitul de securitate. Trump are dreptate că Europa a depins de securitatea oferită de SUA. Războiul din Ucraina ne-a determinat pe noi, și pe țările europene care vorbesc despre asta, să investim în securitate și apărare.” Când va vizita președintele Nicușor Dan SUA? „Cel mai probabil anul acesta, în martie sau aprilie, vom vedea. Invitația este acolo. Vreau să o luăm foarte în serios. Vreau ca această vizită, pe lângă aspectul de securitate, să aibă și un conținut economic.” Despre succesele politicii externe. „Cred că în politica externă, nu este treaba președintelui să apară în presa internațională. Cred că, în politica externă, ne-am atins aproape pe deplin obiectivele. A trebuit să eliminăm multe ezitări, dar nu am primit niciodată răspunsuri definitive în ceea ce privește Franța. În prezent, parteneriatul nostru cu Franța funcționează bine și nu mai există probleme istorice. Avem un parteneriat foarte bun cu Germania. Am avut o problemă cu Austria, care ar fi putut să ne scoată din curs în cadrul OCDE. Am rezolvat această problemă. În opinia mea, în politica externă ar trebui să reglementăm aceste probleme bilaterale, astfel încât să fim un partener serios. În ceea ce privește punerea bazelor, am făcut o treabă bună.”

Sectorul constructiilor navale

Damen și PVE Equipment USA semnează un acord de revânzare pentru pompele submersibile de dragare DOP

Damen Shipyards Group a anunțat un acord de revânzare cu PVE Equipment USA (PVE USA), desemnând PVE ca partener autorizat și furnizor oficial pentru vânzarea, service-ul și furnizarea de piese de schimb pentru pompele submersibile de dragă DOP ale Damen în Statele Unite.

În cadrul acordului, PVE USA se va baza pe rețeaua sa națională de echipamente pentru fundații, vibrații și piloți pentru a spori accesul la pompele DOP în SUA. În același timp, PVE USA va furniza stocuri și servicii locale, tehnicieni instruiți și acces rapid la piese de schimb pentru a minimiza timpii de inactivitate pentru antreprenorii din domeniul construcțiilor maritime, întreținerii porturilor și dragării ecologice. Ca parte a acordului, clienții americani care comandă prin intermediul PVE vor beneficia de aceeași structură de prețuri ca atunci când cumpără direct de la Damen.

Bursa de la București funcționează la turație maximă. Câți investitori activi sunt la BVB?

Piața de capital din România se află într-o fază de volatilitate accelerată, a declarat vineri Remus Vulpescu, directorul general al Bursei de Valori București (BVB). El a precizat că numărul investitorilor activi la BVB la finalul anului trecut era de 286.000.

Aceasta este de peste cinci ori mai mult decât în 2019. În același timp, piața a înregistrat 335 de listări până în prezent din 2019, cu o valoare cumulată de aproximativ 22,6 miliarde EUR. Aceste cifre arată clar că piața de capital devine din ce în ce mai importantă atât pentru investitori, cât și pentru companii, ca mecanism de finanțare și creștere, și că are deja un impact semnificativ asupra indicatorilor de dezvoltare macroeconomică la nivel național”, a declarat Remus Vulpescu la evenimentul în care rezultatele Vektor au fost prezentate de Asociația Română pentru Relații cu Investitorii (ARIR).

El a adăugat că, în acest context, calitatea comunicării dintre întreprinderi și investitori este esențială.

Remus Vulpescu a subliniat că piața de capital se bazează pe încredere, iar încrederea se construiește prin transparență, consecvență și dialog deschis. De aceea, evenimentul de vinerea trecută, dedicat prezentării rezultatelor analizei Vektor realizată de Asociația Română de Relații cu Investitorii pentru anul 2025, este un eveniment important pentru întreg sectorul pieței de capital și chiar pentru piața financiară în general.

„Un profil de investiții solid merge dincolo de indicatorii financiari sau de portofoliul de produse și servicii. Investitorii analizează viziunea strategică din modelul de afaceri și ambițiile de dezvoltare. La fel de importantă este și capacitatea echipei de conducere de a pune în aplicare strategia de afaceri și de a gestiona riscurile într-un mod realist și transparent, o abilitate din ce în ce mai importantă în lumea tot mai dinamică din jurul nostru. După listare, relația cu investitorii devine un proces continuu. Societățile cotate trebuie să asigure o comunicare periodică și continuă cu piața, prin raportare financiară și raportare actualizată, ori de câte ori apar evenimente relevante. Legislația europeană și națională stabilește cerințe minime de transparență, fără a limita comunicarea companiilor doar la aceste obligații”, a declarat Remus Vulpescu.

El a mai afirmat că, pe măsură ce piața evoluează, investitorii devin mai informați și mai selectivi. Aceștia analizează nu numai rezultatele financiare, ci și calitatea comunicării, accesibilitatea informațiilor și dorința companiilor de a se angaja cu piața. În acest context, emitenții de pe Bursa de Valori București ar trebui să acorde mai multă importanță comunicării continue cu investitorii și potențialii investitori.

La rândul său, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, a susținut că transparența nu este un premiu care se acordă anual, ci trebuie să fie încorporată în ADN-ul instituțional al oricărei entități, fie că este o instituție de stat sau o companie privată.

La ce ne putem aștepta de la Haga?

Ambasadele și consulatele primesc mai mult timp de antenă
Ambasadele și consulatele olandeze vor primi mai mult spațiu de respiro, dacă D66, CDA și VVD sunt de acord. Actualul cabinet interimar dorea în continuare să reducă costurile rețelei poștale cu 10%, dar în ceea ce privește noua coaliție, reprezentanțele permanente ale Țărilor de Jos în străinătate vor primi 35 de milioane de euro în plus pe an. în acest fel, D66, VVD și CDA doresc „să se asigure că Țările de Jos sunt pe deplin și puternic reprezentate pe piețele importante în creștere, în țările de mare importanță geopolitică și să ofere sprijin pentru protecția drepturilor omului și a democrației”. conform programului lor electoral, liberalii doreau de fapt să reducă și mai mult costurile rețelei poștale. D66 și CDA, pe de altă parte, văd mai mult în investițiile în străinătate acum că bate un vânt geopolitic sumbru. Încă nu este clar dacă banii suplimentari înseamnă că nu mai trebuie închise posturi în Brazilia, Belgia, Cuba, Sudanul de Sud, Libia, Myanmar și Burundi. Aceasta a fost o propunere a cabinetului Schoof cu ocazia zilei bugetului

Coaliția ia măsuri cu privire la micșorarea numărului de animale

Coaliția formată din D66, VVD și CDA ia măsuri care ar trebui să ducă la reducerea numărului de bovine crescute în Țările de Jos. Drepturile animalelor și ale fosfaților se vor aplica și fermelor de viței și capre, pentru a stopa creșterea acestor sectoare.

La vânzarea unei ferme, fermierii trebuie oricum să renunțe din nou la o parte din drepturile lor. De fapt, cabinetul Schoof a atenuat recent această măsură de diminuare.

Până în 2032, ar trebui să existe un standard pentru numărul maxim de vaci pe hectar de teren, cu excepții pentru fermierii care își îndeplinesc obiectivele individuale privind emisiile.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că agrarienii merg în România pentru a arunca o privire.

Cât costă un hectar de teren arabil în România și care este prețul mediu în UE? (Date oficiale Eurostat)

Prețul mediu al unui hectar de teren arabil în Uniunea Europeană în 2024 a fost de 15.224 de euro (în creștere cu 6,1% față de 2023), în timp ce în România a fost de 8.700 de euro, iar chiria medie anuală pentru teren arabil sau pășune permanentă a fost de 295 de euro pe hectar (în creștere cu 6,4% față de 2023), potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Buletinul informativ al Rețelei Române Olandeze este compilat cu mare atenție. Rețeaua olandeză română nu își poate asuma nicio răspundere pentru o eventuală inexactitate și / sau incompletitudine a informațiilor furnizate aici și nici un drept nu poate fi derivat din conținutul buletinului informativ. Articolele nu reflectă neapărat punctele de vedere ale consiliului.
Toate imaginile și fotografiile sunt preluate de pe Pixabay, deci sunt libere de drepturi.