Infrastructură Europa de Sud-Est

România, Grecia și Bulgaria primesc poduri peste Dunăre prin Marea Neagră – axa de transport Egee

Guvernele României, Greciei și Bulgariei au semnat miercuri, 3 decembrie, la Bruxelles, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea transfrontalieră în cadrul Platformei Coridorului Mării Negre și Mării Egee. Documentul prevede accelerarea proiectelor de infrastructură rutieră, feroviară și maritimă care leagă cele două mări prin teritoriile celor trei state. Acesta a fost semnat de viceprim-ministrul și ministrul transporturilor din Bulgaria, Grozdan Karadjov, ministrul adjunct al transporturilor din Grecia, Konstantinos Kiranakis, și secretarul de stat pentru transporturi din România, Ionuț Cristian Săvoiu. Inițiativa este sprijinită de Comisia Europeană, prin comisarul pentru transport și turism Apostolos Zidzikostas, care a anunțat crearea unui grup de lucru al Comisiei Europene pentru sprijin tehnic și financiar. Documentul conține obiective legate de infrastructura comună, în special în sectorul Dunării. Bulgaria a propus construirea a trei noi poduri peste Dunăre: un pod suplimentar la Ruse-Giurgiu, un pod la Silistra-Călărași și un pod la Nikopol-Turnu Măgurele. De asemenea, sunt prevăzute modernizări ale rutelor de feribot Oryahovo-Bechet, Sviștov-Zimnicea și Silistra-Călărași, astfel încât acestea să poată fi utilizate atât pentru transportul civil, cât și pentru mobilitatea militară, în conformitate cu standardele europene. deci trei axe de transport între Marea Egee și Marea Neagră. Planul de acțiune al memorandumului definește modernizarea legăturilor rutiere și feroviare în trei direcții principale: Axa vestică Atena – Sofia – Vidin/Calafat – București – Europa Centrală. Axa centrală Salonic – Alexandroupolis – Svilengrad – Ruse – București, cu extindere spre Ucraina și Republica Moldova. Axa estică Alexandroupolis – Burgas – Varna – Constanța, o rută care leagă direct porturile din Marea Egee de cele din Marea Neagră. Cele trei state au convenit să utilizeze instrumentele financiare europene în cadrul mecanismului Conectarea Europei (CEF) în cadrul financiar multianual actual și viitor 2028-2034. Finanțarea va fi coordonată pentru a evita suprapunerile și a asigura alocarea eficientă a resurselor. Pe lângă fondurile europene, vor fi utilizate și parteneriate public-private și alte instrumente financiare ale instituțiilor europene. Implicații logistice pentru România Pentru România, proiectele incluse în memorandumul de înțelegere se concentrează pe: – creșterea capacității de conectivitate cu Bulgaria prin modernizarea podurilor și rutelor de transport; – integrarea portului Constanța în noile fluxuri logistice regionale; – îmbunătățirea conexiunilor rutiere și feroviare cu Grecia; – creșterea interoperabilității infrastructurii de transport militar, în contextul angajamentelor UE și NATO.

Cât de bine se situează Constanța în rândul porturilor europene?

România a urcat anul trecut pe locul 10 în topul țărilor europene în funcție de cantitatea de mărfuri manipulate în porturi, după ce în 2023 era tot pe 13, arată datele Eurostat. Constanța devine astfel oficial al 10-lea cel mai mare port din Uniunea Europeană (UE).

În 2024, porturile maritime ale UE au manipulat aproximativ 3,4 miliarde de tone de mărfuri (greutate brută). Deși acest volum de marfă a fost același ca în 2023, a rămas sub cea mai mare valoare înregistrată în perioada 2014-2024 (3,6 miliarde de tone în 2019).

Rotterdam din Țările de Jos și-a păstrat poziția de principal port maritim al UE, cu 397 de milioane de tone de marfă până în 2024. Antwerp-Bruges din Belgia urmează cu 244 de milioane de tone, urmat de Hamburg din Germania cu 97 de milioane de tone.

Dintre primele 10 porturi din UE, patru au raportat o creștere a numărului de tone de mărfuri manipulate în 2024 comparativ cu anul precedent. Valencia (+3,6%) și Algeciras (+2,6%) din Spania au înregistrat cele mai mari creșteri. Pe de altă parte, Constanța în România (-14,3%) și Gdańsk în Polonia (-11,0%) au raportat cele mai mari scăderi.

Prin comparație, datele Eurostat arată că România ocupă locul 13 în rândul țărilor europene în ceea ce privește volumul de mărfuri portuare în 2023.

Aceste informații provin din datele privind transportul maritim de marfă publicate recent de Eurostat. Acest articol prezintă unele concluzii din articolul mai detaliat Statistics Explained privind transportul maritim de marfă.

Președintele SUA, Donald Trump, l-a invitat oficial pe președintele României, Nicușor Dan

Președintele american Donald Trump l-a invitat oficial pe președintele României, Nicușor Dan, să viziteze SUA în următoarele luni. Acest lucru a fost anunțat de consilierul prezidențial Cristian Diaconescu în cadrul unei apariții la un post de televiziune din România, transmite IPN.

„Există o invitație oficială din partea președintelui Donald Trump către președintele Nicușor Dan. Cei doi au avut o discuție bilaterală foarte bună în urmă cu aproximativ o lună”, a spus Cristian Diaconescu. El a adăugat că întâlnirea ar trebui să aibă loc cât mai curând posibil.

Totodată, ministrul român de externe, Oana Toiu, a anunțat o vizită anterioară în Statele Unite, cu escale la New York și Washington. Scopul acestei vizite a fost pregătirea întâlnirii bilaterale dintre președintele României, Nicușor Dan, și președintele SUA, Donald Trump

Inteligența artificială și de afaceri (AI și BI)) se află la coada clasamentului global în România vlg PwC Workforce și Mazars România

Inteligența artificială și de afaceri (AI și BI)) în România vlg PwC Workforce și Mazars România se află la coada clasamentului mondial în ceea ce privește implementarea inteligenței artificiale (AI) la locul de muncă, potrivit raportului PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2025. Doar 44% dintre angajații români intervievați au declarat că au folosit instrumente AI în ultimul an, semnificativ mai puțin decât media de 57% din cele 48 de țări analizate.

Pe de altă parte se află piețele emergente, unde tehnologia se dezvoltă rapid: India și Vietnam au o rată de utilizare de 84%, iar China de până la 78%. România ocupă locul 41 din 48 în acest domeniu, lăsând în urmă doar câteva economii mature, precum Japonia și Ungaria, unde gradul de adopție scade sub 40%.

„Inteligența artificială are un mare potențial de a crește productivitatea și creativitatea, însă mulți lucrători sunt reticenți în a o utiliza. Reticența se datorează în principal faptului că implementarea este adesea fragmentată și lipsește o formare adaptată la competențele fiecărei categorii de angajați. Cu alte cuvinte, unii văd IA ca pe o completare a proceselor existente, fără valoare reală”, a declarat Ruxandra Târlescu, Partener Coordonator Taxe, Legal&People, PwC România.

Ea subliniază că, pentru a exploata pe deplin potențialul IA și pentru a accelera progresul, întreprinderile au nevoie de o strategie coerentă de integrare a tehnologiei, de programe de formare sistematice și echitabile și de o comunicare clară. De asemenea, se poate pune întrebarea dacă există un servilism nedorit față de „algoritmi”. Iterarea algoritmilor și punctul Aerastart sunt cazuri concrete de utilizare și posibilitatea ca angajații să testeze ei înșiși instrumentele de inteligență artificială – în special în funcțiile non-manageriale, unde ratele de încredere și acceptare sunt în prezent mai scăzute.

La următoarea ediție a Romanian Business Day, Harry Heijes vă va informa despre accelerarea și urmările Ai.

Utilizarea IA (în România) variază semnificativ în funcție de nivelul ierarhic și de generație: de la 64% dintre directorii executivi și 59% dintre manageri care au utilizat inteligența artificială la locul de muncă în ultimele 12 luni, la doar 35% dintre non-manageri. Pe criterii demografice, 57% dintre angajații din Generația Z utilizează AI, comparativ cu 44% dintre mileniali și 35% din Generația X.

Utilizarea zilnică a tehnologiilor AI de către lucrătorii români este, de asemenea, una dintre cele mai scăzute dintre țările analizate: aproximativ 6% din totalul lucrătorilor utilizează zilnic instrumente generate de AI (media globală este de 14%) și doar aproximativ 2% utilizează zilnic agenți AI (comparativ cu 6% la nivel global).

Potrivit raportului PwC, doar o treime dintre lucrătorii români sunt entuziasmați de impactul IA la locul de muncă. Aceasta este sub media globală de 41%. Cu toate acestea, aproape jumătate spun că sunt curioși, iar un sfert sunt îngrijorați. Cei care folosesc deja tehnologia raportează beneficii consistente: 75% văd o îmbunătățire a calității muncii, 69% o creștere a creativității și 64% o creștere a productivității. Pe termen mediu, mai mult de jumătate se așteaptă la creșteri suplimentare ale acestor indicatori, însă doar 31% se așteaptă ca IA să le aducă salarii mai mari.

Cu toate acestea, atunci când vine vorba de factorii care vor avea cel mai mare impact asupra locului lor de muncă în următorii ani, lucrătorii români citează alți factori: jumătate cred că schimbările legislative vor avea un impact major asupra locului de muncă, 43% cred în conflictele geopolitice și doar 39% cred în transformările tehnologice.

„Era de așteptat ca lucrătorii români să prioritizeze schimbările legislative și conflictele geopolitice, deoarece anul 2025 a adus multe schimbări legislative și fiscale care afectează negativ companiile și implicit situația lucrătorilor. Există însă și vești bune, și anume că cei care folosesc inteligența artificială descoperă beneficiile acesteia și pot influența implementarea ei la scară mai largă. Cu toate acestea, viitorul depinde de noile tehnologii, iar angajații trebuie să se adapteze pentru a face față cererii tot mai mari din partea companiilor pentru competențe în domeniul IA”, a declarat Oana Munteanu, director PwC România.

Studiul PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2025 arată că 60% dintre angajații din România se declară foarte optimiști cu privire la viitorul rolului lor în cadrul companiei. Acesta este unul dintre cele mai mari procente dintre cele 48 de țări analizate, în timp ce media globală este de 53%.

În plus, 72% dintre lucrătorii locali cred că vor avea cel puțin un anumit control asupra modului în care tehnologia le afectează munca, comparativ cu 69% la nivel global.

În schimb, în ceea ce privește impactul AI asupra pozițiilor entry-level, 41% dintre managerii români care au participat la studiu consideră că AI va reduce numărul de astfel de poziții în cadrul organizațiilor lor în următorii trei ani, în timp ce doar 25% se așteaptă la o creștere.

Într-un climat economic în schimbare rapidă și într-un mediu de afaceri din ce în ce mai competitiv, auditorii sunt supuși unei presiuni din ce în ce mai mari pentru a furniza analize care să fie relevante, exacte și aliniate la nevoile actuale ale întreprinderilor. În același timp, clienții solicită soluții personalizate și acces în timp real la informații care să le sprijine procesul decizional strategic. În acest context, tehnologiile digitale – în special Business Intelligence (BI) și Inteligența Artificială (AI) – devin instrumente din ce în ce mai importante pentru transformarea modului în care sunt efectuate misiunile de audit.

România nu face excepție de la această tendință. Potrivit Barometrului C-suite 2025 realizat de Forvis Mazars, 68% dintre liderii români au deja o strategie de transformare digitală prin utilizarea tehnologiei, iar 54% implementează o strategie specifică pentru inteligența artificială generativă. Aceste cifre reflectă o conștientizare clară a necesității de a integra soluții digitale în operațiunile zilnice, inclusiv în practica de audit.

Christine Lagarde, președintele BCE, anunță impactul inteligenței artificiale asupra zonei euro: „Stimulează investițiile în economie.”
Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene. L Beneficiile monedei euro digitale Politica monetară, „într-o situație bună” Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a indicat că

Algoritmii pot crea dependență și pierdem controlul

Adoptarea timpurie a tehnologiilor BI și AI în practica auditului contribuie semnificativ la creșterea competitivității pe piață.

Prin adoptarea acestor tehnologii, auditul depășește rolul său tradițional de simplă verificare a conformității și se transformă într-un proces continuu de analiză, monitorizare și prevenire. IA permite prelucrarea rapidă și precisă a unor cantități mari de date, în timp ce BI oferă o vizualizare intuitivă a informațiilor esențiale pentru luarea deciziilor de către conducere.

Această schimbare de paradigmă este în concordanță cu tendințele IT evidențiate în același studiu, care arată că 54% dintre liderii de afaceri din România consideră că eficiența și productivitatea sunt cele mai importante obiective ale digitalizării.

Tehnologiile BI și AI contribuie la atingerea acestui obiectiv prin automatizarea sarcinilor repetitive, reducerea timpului de generare a rapoartelor și îmbunătățirea acurateței procesării datelor.

„Inteligența artificială și soluțiile BI nu înlocuiesc auditorii, ci îi sprijină în luarea deciziilor și în identificarea zonelor critice de risc. Este esențial să se asigure calitatea datelor prelucrate și să se investească în formarea continuă a echipelor pentru a utiliza eficient aceste tehnologii. Auditul modern înseamnă o cultură digitală, flexibilitate și capacitatea de a anticipa”, a declarat Iulian Condrea, Senior Manager, Audit & Assurance, Forvis Mazars în România.

Această afirmație vine într-un moment în care 86% dintre managerii de top consideră inteligența artificială (AI) un factor important pentru afacerea lor (34% o consideră chiar un factor „important”), iar 70% utilizează deja AI în procesele lor interne, conform aceluiași studiu. Aceste cifre nu numai că confirmă necesitatea de a integra tehnologiile digitale în procesele de afaceri, dar evidențiază și ritmul accelerat în care întreprinderile se adaptează la noile realități tehnologice.

În acest context, auditul apare ca unul dintre pilonii-cheie în care soluțiile BI și AI pot avea un impact tangibil – nu numai prin eficientizarea operațiunilor, ci și prin creșterea încrederii clienților și a părților interesate. Prin urmare, conducerea digitală devine esențială pentru a ghida organizațiile către un model de audit adaptat la noua realitate tehnologică, pe măsură ce sistemele inteligente evoluează de la tehnologii disruptive la instrumente strategice integrate perfect în procesele decizionale și operaționale.

Integrarea tehnologiei în audituri poate fi complexă și plină de provocări.

Deși beneficiile sunt evidente, implementarea tehnologiilor digitale în practica de audit aduce și provocări. Conform raportului, 44% dintre liderii C-suite au menționat bugetele limitate drept principalul obstacol în calea digitalizării, urmate de complexitatea implementării și de cerințele de securitate și conformitate (ambele menționate de 42%).

Auditul prezintă provocări specifice, cum ar fi integrarea soluțiilor digitale în sistemele existente, deficitul de specialiști cu expertiză tehnică și financiară și necesitatea de a educa clienții cu privire la beneficiile noilor tehnologii.

Integrarea BI și AI implică nu numai achiziționarea de instrumente sofisticate, ci și modificarea proceselor interne, redefinirea fluxurilor de lucru și schimbarea responsabilităților tradiționale ale auditorilor. Pentru mulți profesioniști, tranziția de la metodele tradiționale la abordările digitale poate evoca rezistență, din cauza temerilor că automatizarea ar putea reduce rolul uman în procesul de audit. În același timp, calitatea datelor reprezintă o provocare majoră atunci când se utilizează aceste soluții. Sistemele inteligente pot furniza rezultate exacte și relevante numai dacă datele de intrare sunt precise, complete și conforme. Fără o gestionare riguroasă a datelor, există riscul de a genera rapoarte incomplete sau inexacte, care pot pune în pericol atât procesul de audit, cât și încrederea părților interesate. În plus, adaptarea infrastructurii IT la noile tehnologii necesită investiții semnificative și o planificare atentă. Multe organizații se luptă cu sisteme învechite sau cu soluții care sunt dificil de integrat în platformele BI și AI, ceea ce poate prelungi semnificativ durata proiectelor de digitalizare și limita beneficiile așteptate pe termen scurt. Crearea unei baze solide pentru viitorul auditului prin investiții în oameni și tehnologie În acest context, investițiile în tehnologie trebuie să fie însoțite de o investiție strategică în capitalul uman. O cultură digitală în cadrul întreprinderilor este esențială, nu numai pentru creșterea eficienței, ci și pentru atragerea noii generații de auditori. Universitățile joacă un rol crucial în formarea specialiștilor cu competențe relevante pentru utilizarea noilor tehnologii. Acestea nu sunt responsabile doar de împărtășirea cunoștințelor teoretice, ci și de integrarea competențelor digitale în programa școlară. Într-o eră în care tehnologia reprezintă baza activităților profesionale, instituțiile academice ar trebui să contribuie activ la pregătirea studenților pentru a dezvolta o înțelegere profundă a impactului tehnologiilor emergente asupra proceselor de audit. În acest fel, absolvenții pot fi dotați cu instrumentele necesare pentru a integra eficient aceste soluții în activitatea lor zilnică. În același timp, învățarea continuă – prin cursuri specializate, formare sau colaborări cu platforme de învățare online – este esențială pentru a se asigura că auditorii se pot adapta rapid la evoluțiile tehnologice și la cerințele în continuă schimbare ale industriei.

Liderii de afaceri din România sunt încrezători în randamentul investițiilor în digitalizare, iar 76% susțin implementarea inteligenței artificiale generative. În acest context, aplicarea soluțiilor BI și AI în audituri nu mai este opțională, ci o necesitate pentru a livra proiecte relevante, la timp, care să respecte standardele de calitate și reglementările în continuă schimbare.

La următoarea ediție a Romanian Business Day, inteligența artificială și aplicațiile sale vor fi explicate într-un limbaj ușor de înțeles. Mesajul de față este o pregătire pentru sesiunea de informare.

La o întâlnire anterioară din 25 septembrie 2025 la București (ZF Hi-Tech Innovation Summit 2025, ediția a 7-a. IA în 2025: realitate versus promisiuni) Eugen Schwab Chesaru, vicepreședinte pentru Europa Centrală și de Est al Pierre Audoin a sintetizat Consultanți (PAC):” Nu văd turbulențe din cauza IA, văd oportunități. Pentru România, inteligența artificială oferă companiilor din toate sectoarele și autorităților publice oportunitatea de a accelera digitalizarea și adoptarea tehnologiei.”

„Pe termen lung, ne așteptăm ca piața de software și servicii IT pentru IA să ajungă la 400-500 de milioane de euro până în 2035, exclusiv în România. Aceasta înseamnă că unul din 10 euro cheltuiți pe software și servicii IT în România va fi pentru AI și aplicații legate de AI.”

„Anul acesta, ne așteptăm ca cheltuielile cu IA ale companiilor și instituțiilor din România să ajungă la 50 de milioane de euro exclusiv în software și servicii IT, excluzând exporturile. Iar până în 2028, această sumă va ajunge la 120 de milioane de euro, sau aproape 5% din totalul investițiilor în software și servicii IT.”

Inteligența artificială oferă oportunități pentru economia românească. Potrivit acestuia, inteligența artificială va deveni indispensabilă pentru o industrie competitivă, fie în sectoare clasice precum apărarea, energia sau utilitățile, fie în servicii moderne – de la finanțe la retail. România, susține el, va trebui să își accelereze digitalizarea „cu puterea AI” pentru a ține pasul cu transformările globale.

„Eu văd IA ca pe o mare oportunitate pentru România, dar există un paradox. Mulți cred că IA poate compensa deficiențele în inteligența sau pregătirea umană. Dar nu este așa. Pentru a adopta, implementa, folosi și desfășura eficient IA, ai nevoie de oameni pregătiți, cu înaltă calificare și în număr mai mic decât înainte pentru proiectele clasice. Cred că aceasta este cea mai mare problemă, deoarece vor fi necesare mai multe resurse, mai mulți oameni, mai mulți specialiști de nivel înalt, cu cea mai înaltă educație și competențe. Iar cea mai mare problemă este accesul la oamenii potriviți, mai ales că într-un context globalizat, în care știm că talentul și resursele au acces la locuri de muncă care depășesc granițele, acestea se duc în mod natural acolo unde este mai profitabil”, a explicat Eugen Schwab Chesaru la cea de-a 7-a ediție a ZF Hi-Tech Innovation Summit 2025. IA în 2025: realitate versus promisiuni.

BCE: Inteligența artificială stimulează investițiile în economie

Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a arătat că economia zonei euro trece printr-o schimbare structurală, determinată de investițiile în inteligența artificială (AI), și a asigurat că deciziile privind ratele dobânzilor vor fi luate numai pe baza datelor disponibile, pe fondul incertitudinilor ridicate persistente, relatează Euronews.

Analiștii au declarat că unul dintre cele mai izbitoare mesaje ale președintelui BCE în timpul conferinței de presă de joi a fost despre rolul central al inteligenței artificiale, având în vedere investițiile companiilor mari și ale IMM-urilor. Cheltuielile se concentrează pe computere puternice, rețele de telecomunicații și active intangibile precum date și software, mai degrabă decât pe investițiile tradiționale în capital fizic, scrie Agerpres.

Deși Lagarde a recunoscut că inteligența artificială ar putea, în cele din urmă, să crească producția, ea a avertizat împotriva concluziilor premature cu privire la impactul acesteia asupra așa-numitei „politici monetare neutre”.
Într-un mediu marcat de șocuri geopolitice, fragmentare comercială și incertitudini ridicate, președintele BCE a susținut că astfel de parametri structurali sunt relativi și nu au fost discutați de Consiliul guvernatorilor la reuniunea sa de joia trecută.

Euro digital

În ceea ce privește euro digital, Lagarde a anunțat că BCE a finalizat lucrările tehnice și pregătitoare și că responsabilitatea revine acum instituțiilor politice.
Proiectul, care vizează crearea unei monede digitale publice, este analizat în prezent de Consiliul European și de Parlamentul European.

„Ambiția noastră este să ne asigurăm că în era digitală există o monedă care acționează ca o ancoră de stabilitate pentru sistemul financiar. Euro digital este un instrument conceput mai degrabă pentru suveranitatea monetară decât pentru inovare”, a declarat oficialul BCE.

Secțiunea construcții navale

US Navy cumpără proiectul Damen pentru ambarcațiuni de debarcare

US Navy cumpără proiectul Damen pentru noi ambarcațiuni de debarcare pentru 3,3 milioane de dolari În ciuda procesului împotriva Damen, SUA merge mai departe cu afacerea pentru reînnoirea flotei majore.

Ambarcațiunea de debarcare LST100 este deja utilizată de Marina nigeriană.
La sfârșitul unui an dificil, Damen a primit un impuls din partea Departamentului american al Apărării. Marina americană a cumpărat proiectul unei noi ambarcațiuni de debarcare de la constructorul de nave din Gorinchem. Pentru aceasta, a plătit 3,3 milioane de dolari, potrivit US Naval Institute USNI.

Odată cu această tranzacție, americanilor nu pare să le pese de recentele procese împotriva grupului și a trei (foști) directori. Pârâții sunt directorul general Arnout Damen, directorul general Kommer Damen și fostul director general René Berkvens.

Procuratura suspectează grupul de luare de mită și fals. Cei trei sunt suspectați că au luat prea puține măsuri împotriva riscurilor de luare de mită. Într-un caz separat, procuratura acuză Damen de încălcarea normelor privind sancțiunile împotriva Rusiei. Recent, doi angajați au fost arestați în legătură cu o nouă suspiciune de încălcare a sancțiunilor. După interogatoriu, aceștia au fost eliberați.

Pacificul de Sud

Unitatea navală americană Navsea este responsabilă de achiziția de sisteme de arme. În cadrul unui program de reînnoire a flotei, aceasta a ales modelul de ambarcațiune de debarcare Damen LST100. Americanii doresc să construiască 35 de astfel de ambarcațiuni. Nava poate fi utilizată pentru debarcarea pușcașilor marini și a echipamentelor în cadrul unor eventuale operațiuni militare în Pacific și, în special, în Asia.

Damen a postat un anunț privind comanda pe site-ul său luna trecută. Într-un răspuns, constructorul de nave a declarat că vede comanda SUA ca fiind „specială și onorabilă”. Este prima dată când grupul face afaceri cu Marina SUA. În trecut, acesta a vândut proiecte Gărzii de Coastă a SUA. Pe baza acestor proiecte, au fost construite „mai mult de o sută de nave”, spune un purtător de cuvânt.

Ruptura cu tradiția

Prin alegerea unui proiect existent, americanii rup cu o lungă tradiție de a utiliza doar propriile lucrări. Proiectanții americani au venit cu planuri supraevaluate, se desprinde dintr-un scurt videoclip în care secretarul Marinei, John Phelan, explică achiziția.

SUA intenționează să își reînnoiască flota de ambarcațiuni de debarcare în viitorul apropiat. Potrivit lui Phelan, prin urmare, a fost ales un proiect cu o tehnologie deja dovedită. El nu intenționează să schimbe prea multe cu privire la design, deoarece ambarcațiunile de debarcare sunt necesare în curând. Pușcașii marini americani au avut ocazia să vadă tehnologia navei în practică.

Marina australiană a decis să construiască opt dintre aceste nave până la sfârșitul anului 2024.

Începând din 2026

Potrivit site-ului de știri Defence Industry Europe, construcția primelor nave ar trebui să înceapă în 2026. Acestea ar trebui să poată fi desfășurate din 2029. Acestea vor fi construite de șantierele navale din SUA. Acest lucru este prevăzut într-o lege.

Potrivit purtătorului de cuvânt, nu este clar dacă Damen va avea un rol în construcție. Într-adevăr, nu se știe încă ce șantiere navale vor ajunge să lucreze cu acesta. „Dar, dacă este necesar, Damen poate, desigur, să ofere consiliere și sprijin, așa cum se întâmplă adesea în acest tip de proiect”.

Se întâmplă în mod regulat ca clienții să cumpere numai modele de la Damen. Începând cu anii 1970, acest lucru a implicat peste 1.500 de modele, spune purtătorul de cuvânt. Acest tip de afacere se derulează prin divizia de cooperare tehnică Damen.

Americanii par mulțumiți de nava de 100 de aterizări a Damen. Americanii vor să construiască 35 de astfel de nave. Nava poate fi folosită pentru a debarca pușcași marini și echipamente în cadrul oricăror operațiuni militare, în special în Pacific și Asia.

Pușcașii marini americani au putut să vadă tehnologia navei în practică. Una dintre ele este deja utilizată de marina nigeriană.

Sectorul agricol

Piața cărnii de pasăre, cea mai de succes din industria alimentară

Piața cărnii de pasăre, cea mai de succes din industria alimentară, poate exporta din 32 de unități. Care sunt cei mai mari 10 producători în termeni de capacitate?

Piața cărnii de pasăre este posibil campioana la export a industriei alimentare românești, cu 32 de abatoare care îndeplinesc cele mai înalte standarde pentru exportul produselor, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) la solicitarea ZF.

„Lista firmelor autorizate să facă comerț în Uniunea Europeană este în continuă schimbare. În prezent, există 32 de abatoare de păsări”, a declarat Adrian Suru, șeful departamentului logistică comunicare și documentare din cadrul ANSVSA. În plus, România are câteva zeci de abatoare mai mici, destinate exclusiv pieței interne.

În ceea ce privește piața avicolă, România se află într-o poziție foarte bună. Conform datelor Eurostat, țara ocupă locul al șaselea în Uniunea Europeană, după țări tradițional puternice precum Germania și Italia.

În prezent, țara își acoperă propriul consum, producția crescând constant în ultimul deceniu până la 550.000 de tone până în 2024, o creștere de 35%. Sectorul avicol românesc și-a crescut capacitatea și a acaparat piața internă, dar în același timp și valoarea exporturilor de carne de pasăre s-a dublat într-un deceniu. De exemplu, România a exportat carne de pasăre în valoare de 270 de milioane de euro în 2024, față de 140 de milioane de euro cu 10 ani înainte, potrivit datelor INS.

Top 10 producători

Carmistin este noul lider național în producția de păsări și de hrană pentru animale din 2025 și își consolidează strategia de creștere printr-un program major de investiții. Anul acesta, capacitatea avicolă a grupului a atins 120 000 de tone și se preconizează că va ajunge la 140 000-150 000 de tone până în 2026.

Marșul spre prima poziție pe piața cărnii de pasăre a urmat după ce, la jumătatea anului 2025, grupul a inaugurat o nouă fabrică între localitățile Băbeni și Frâncești din provincia Vâlcea. Investiția totală a fost de 76 de milioane de euro, cu un obiectiv ambițios de 100 de milioane de pui sacrificați pe an, care urmează să fie atins în cinci ani. Prin aceasta, grupul își propune să își sporească prezența pe piața internă sub brandul La Provincia, precum și să stimuleze exporturile.

Grupul a realizat în 2024 o cifră de afaceri la export de 140 de milioane de lei de carne de pasăre, de trei ori mai mult decât în 2023. Pentru anul în curs, compania se așteaptă la o nouă triplare a vânzărilor pe piețele externe, la 450 de milioane de lei, datorită extinderii prezenței sale internaționale și a cererii în creștere pentru carnea de pasăre produsă în România. „Exportăm deja carne de pasăre în peste 30 de țări”, a declarat Justin Paraschiv în acest an. Grupul deține 32 de ferme avicole în sud-estul României.

Potrivit datelor ANSVSA, Transavia se află pe locul al doilea. Compania a anunțat recent că a produs 120.000 de tone de carne de pui. Astfel, diferența dintre primele două locuri este foarte mică, indicând o concurență interesantă. Transavia are în portofoliu marca de carne de pui Fragedo și produsele semifinite pe bază de carne de pui Papane. Compania este unul dintre cei mai mari angajatori din România, cu peste 2.300 de angajați, care lucrează în principal în cele 31 de ferme de păsări și patru ferme de legume, fabrica de furaje combinate, trei abatoare și fabrica de procesare a cărnii. Aproximativ 30% din producția anuală a companiei este exportată.

Pe locul trei în topul producătorilor de carne de pasăre se află Aaylex One, deținută majoritar de antreprenorul din Buzău Bogdan Stanca. Compania comercializează produsele sub marca Cocorico și exportă aproximativ 30% din carne în România, potrivit celor mai recente date ale ZF.

Agricola, cu sediul în Bacău, este următoarea pe listă. „Agricola a implementat programe de investiții în capacitatea sa de producție, proiecte de dezvoltare și strategii de marketing care au totalizat până în prezent peste 250 de milioane de euro. Așa am reușit să creștem producția la potențialul maxim oferit de facilitățile pe care le folosim. În 2024, comparativ cu volumele din anul de referință 2009, vom produce și vinde cu 145% mai multă carne de pasăre, mai mult decât dublu”, a declarat Grigore Horoi, președintele Agricola, o companie cu o valoare de peste 1,1 miliarde de lei, care activează și pe piețele de mezeluri, ouă și preparate gata preparate.

În topul celor mai mari 10 jucători din industria cărnii de pasăre, raportat de ANSVSA către ZF, majoritatea companiilor importante au capital românesc și sunt integrate. Doar două companii au în spate investitori străini. Acestea sunt Bona Avis din Ianca, provincia Brăila, deținută de Eda Kizilcelik și Ghiulnur Saglam, și Poultry Brașov, un abator aparținând grupului Poultry Investment, controlat de grupul Holder din Ungaria.

Piața avicolă este cea mai de succes din industria alimentară și este dominată de antreprenori români aflați la vârf, care au dezvoltat afaceri integrate. Aceștia sunt modele de urmat în industria alimentară, unde balanța comercială este înclinată către importuri. În 2024, de exemplu, România a înregistrat un deficit comercial de 5 miliarde de euro în alimente și animale vii. Deși majoritatea categoriilor de produse au importuri foarte mari, carnea de pasăre este o excepție. În acest caz, România este exportator.

România are cel mai scăzut consum de fructe și legume din Uniunea Europeană, în ciuda potențialului său agricol ridicat.

România, în ciuda potențialului său agricol mare, are cel mai scăzut consum de fructe și legume din Uniunea Europeană. Aproape 75% dintre români nu consumă zilnic nici măcar o porție de fructe sau legume, iar 24% consumă între una și patru porții pe zi. Doar 2,4% dintre români respectă recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de a mânca cinci porții pe zi, arată datele Eurostat.

Deși deține 8,1% din suprafața agricolă utilizată în Uniunea Europeană, România contribuie cu doar 1,9% din producția anuală de legume proaspete și cu 5,4% din producția de fructe, în timp ce reprezintă doar 4,2% din populația UE. Această subproducție menține dependența de importuri și presiunea asupra prețurilor, afectând în special consumatorii cu venituri mici.

Media UE27 arată o situație mult mai bună: doar 33% dintre europeni nu consumă zilnic fructe și legume, 55% consumă între una și patru porții, iar 12% ating recomandarea de cinci sau mai multe porții pe zi. Chiar și în Europa Centrală și de Est, România rămâne în urma unor țări precum Republica Cehă, Polonia sau Bulgaria.

Distribuția terenurilor agricole ar putea permite o producție internă semnificativă. România utilizează 12,8 milioane de hectare de teren agricol, reprezentând 8,1% din totalul de 157 de milioane de hectare din UE27. Cu toate acestea, producția de fructe și legume rămâne mult sub acest potențial. Polonia, de exemplu, produce 16% din legumele și 8% din fructele din UE27, în timp ce utilizează doar 9% din terenurile arabile disponibile.

Consumul scăzut de fructe și legume are consecințe directe asupra sănătății publice și economice. O dietă dezechilibrată crește riscul de boli netransmisibile și scade productivitatea. OMS recomandă un minim de 400 de grame de fructe și legume pe zi, echivalentul a cinci porții, o cantitate respectată de foarte puțini români.

România are potențialul agricol de a-și repoziționa rapid piața fructelor și legumelor, dar pentru aceasta este nevoie de politici publice coerente, investiții și sprijin pentru consumatorii cu venituri mici. Începeți de la mesele de petrecere: fructe și legume proaspete în farfurie înseamnă sănătate pentru fiecare român.

Primul restaurant Chernomorka din București

Firma Chernomorka SRL a fost înregistrată în luna mai a acestui an și a închiriat un spațiu de 280 mp în centrul comercial Unirea, în aripa Splai, la parter, potrivit datelor consultate de Economica.net pe platforma Termene.ro .

Acționarii societății sunt Inna Lubenska și Denys Shcherbyna, care dețin amândoi 50% din acțiuni.

Deschiderea, programată pentru această iarnă, a fost anunțată prin intermediul rețelelor de socializare, împreună cu posturile vacante. Restaurantul din București este programat să fie deschis în februarie-martie 2026.

Restaurantul este proiectat pentru 98 până la 102 locuri, a declarat Olga Kopylova, proprietarul lanțului, citată de Forbes Ukraine .

Kolylova nu a dezvăluit valoarea investiției, dar a indicat că aceasta include pregătirea spațiilor, achiziționarea de echipamente, demararea proceselor operaționale, logistică, formarea personalului și demararea activităților de marketing.

” Bucureștiul este o piață mare cu o cultură gastronomică în creștere . Contextul general al Mării Negre și tradițiile culinare apropiate permit brandului ucrainean să se integreze organic în mediul local”, a declarat proprietarul restaurantelor Chernomorka.

În 2022, lanțul ucrainean a deschis și un restaurant în Constanța.

De ce umilul burger devine o delicatesă de lux în întreaga Europă.

Ceea ce era odată un fel de mâncare ieftin și reconfortant devine rapid un lux în Europa, deoarece prețurile la carnea de vită cresc vertiginos din cauza declinului șeptelului, incapabil să satisfacă cererea în creștere, potrivit Euractiv.

Fermierii salută creșterea prețurilor, dar se întreabă cât timp va dura aceasta. La celălalt capăt al lanțului de aprovizionare, proprietarii de baruri sunt nemulțumiți, iar acest lucru este valabil în întreaga UE.

Consumul de carne de vită a rămas stabil în Europa în ultimii ani, dar tipurile de produse cumpărate de oameni s-au schimbat. Cererea se orientează din ce în ce mai mult către carnea tocată, de preferință sub formă de burger, o tendință care a fost denumită „burgerizarea” gustului.

Potrivit lui Yari Vecchio, cercetător la Universitatea din Bologna, consumatorii de astăzi preferă texturile moi, ușor de mestecat și aroma imediată, iar carnea tocată îndeplinește aceste cerințe.

Deși carnea tocată de vită este mai ieftină, explică Vecchio, prelucrarea acesteia în burgeri adaugă valoare, transferând profiturile de la fermieri la procesatori.

Un burger „gourmet” de 15 € poate folosi carne mai ieftină decât o friptură, dar prețul este totuși ridicat.

Această tendință are un efect inegal asupra consumului global de carne de vită. Deși unii consumatori europeni cumpără mai puțin din cauza inflației alimentare, prețurile rămân ridicate.

În cele din urmă, oferta rămâne cea mai mare problemă.

Prețurile ridicate sunt o veste bună pentru agricultori, dar este puțin probabil ca acestea să inverseze declinul pe termen lung al sectorului creșterii animalelor.

De asemenea, fermierii se tem că importurile mai ieftine de carne de vită ar putea anula câștigurile recente.

Ilie Bolojan și premierul olandez au mâncat la cantină, alături de militari de la baza aeriană din Câmpia Turzii.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut marți o convorbire cu omologul său din Regatul Țărilor de Jos, Dick Schoof, în cadrul unei vizite de lucru la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii. Discuția a vizat sprijinul acordat Ucrainei, negocierile de pace din Ucraina și răspunsul la amenințările hibride și campaniile de dezinformare ale Rusiei. De asemenea, cei doi oficiali s-au întâlnit la bază cu militari olandezi, români și americani și au luat masa la cantină. Premierul român Ilie Bolojan și premierul olandez Dick Schoof au efectuat o vizită de lucru la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, unde s-au întâlnit cu militari români și olandezi staționați la bază. Potrivit Executivului, vizita a constituit un prilej de consultări bilaterale privind situația de securitate din regiune și cooperarea NATO, în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. „Cei doi prim-miniștri au discutat despre măsurile în curs de desfășurare pentru consolidarea prezenței aliate pe flancul estic și despre contribuțiile concrete ale statelor aliate la descurajare și apărare colectivă. A fost evidențiată contribuția Regatului Țărilor de Jos la misiunile NATO din România, inclusiv desfășurarea de drone militare și de personal al Forțelor Aeriene Olandeze. De asemenea, au fost discutate proiecte comune în domeniul instruirii, în special Centrul de pregătire a piloților F-16 de la Borcea”, precizează Guvernul. Întâlnirea cu militarii olandezi, români și americani de la bază a prilejuit și un dialog direct privind misiunile desfășurate și condițiile operaționale. „Prim-ministrul român a apreciat profesionalismul și responsabilitatea cu care aceștia își îndeplinesc misiunile și a subliniat rolul cooperării internaționale în menținerea securității regionale”, se arată în comunicat. De asemenea, cei doi prim-miniștri au discutat despre sprijinul acordat Ucrainei și au subliniat necesitatea unei abordări unitare la nivel aliat, în cadrul NATO, precum și cooperarea strânsă cu Statele Unite. De asemenea, au fost discutate aspecte legate de negocierile de pace în curs în Ucraina, precum și răspunsul coordonat la amenințările hibride și campaniile de dezinformare ale Rusiei. „Vizita confirmă nivelul ridicat al cooperării dintre România și Regatul Țărilor de Jos și continuitatea unui parteneriat adaptat la situația actuală de securitate, cu contribuții concrete la nivel aliat și regional”, precizează Executivul. Alături de prim-ministrul României, la vizită au participat viceprim-ministrul Radu-Dinel Miruță, ministrul apărării naționale, Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului, consilierul de stat Luminița Odobescu, precum și generalul-locotenent Dragoș-Dumitru Iacob, adjunct al șefului Statului Major al Apărării.

România se alătură celui mai mare proiect UE de cercetare în domeniul semiconductorilor

Europa face un pas strategic pentru a deveni relevantă în industria semiconductorilor. România, prin Universitatea Politehnică, lansează linia pilot NanoIC împreună cu alte câteva țări.

Prin aceasta, Uniunea Europeană urmărește să își stabilească propria producție comercială de cipuri avansate, într-un moment în care concurența mondială este dominată de SUA și Asia, potrivit datelor analizate NanoIC este conceput ca o infrastructură de cercetare și testare pentru tehnologiile „dincolo de semiconductorii clasici”, în care dimensiunea cipurilor scade sub limita de 2 nanometri. Acestea sunt tehnologii care vor sta la baza generațiilor viitoare de calculatoare, rețele de comunicații, sisteme de mobilitate, aplicații energetice și medicale. Proiectul face parte dintr-un efort mai amplu al Uniunii Europene de consolidare a autonomiei sale tehnologice, în conformitate cu Actul european privind cipurile. Ideea centrală este simplă: Europa nu mai dorește să fie doar un consumator de tehnologie avansată, ci un actor care o dezvoltă și o produceCentrul proiectului NanoIC se află la Imec din Leuven, Belgia, una dintre cele mai avansate facilități de cercetare în microelectronică din lume. Aici, precum și la centrele partenere din Franța, Germania, Finlanda, Irlanda și România, vor fi testate noi tipuri de cipuri, memorii și interconexiuni înainte de a fi utilizate în fabricile comerciale. România face parte din consorțiu prin Universitatea Politehnica din București, care desfășoară cercetări în domeniul suprafețelor, materialelor și nanotehnologiilor. Participarea României la acest proiect o plasează într-un grup restrâns de țări care contribuie direct la dezvoltarea tehnologiilor în care a fost amplasată anterior una dintre unitățile sale de producție. Mai multe informații despre rolul important al Universității Politehnica în acest t u aici . Pe scurt, NanoIC este o „linie pilot” în care ideile din laborator sunt transformate într-un produs aproape gata. Acesta testează cipuri system-on-chip foarte avansate, noi generații de memorii și soluții de interconectare care permit mai multor cipuri să funcționeze ca un singur sistem. Este un pas esențial pentru companiile europene de a transforma cercetarea în produse concrete, competitive pe piața globală Digital Europe și Horizon Europe, completate de contribuțiile țărilor participante, inclusiv România. Este o investiție pe termen lung menită să asigure că Europa nu pierde barca într-un domeniu care afectează direct securitatea economică, industrială și chiar geopolitică Republica Moldova testează producătorii de energie electrică. „Zona legislativă” pentru tehnologiile nereglementate, cu derogări ad hoc de la standardele aplicabile. Pe termen scurt, NanoIC este un proiect de cercetare. Pe termen mediu și lung, este o mișcare strategică: dacă Europa reușește să transforme aceste tehnologii în produse comerciale, va avea un cuvânt important de spus într-o industrie care alimentează totul, de la telefoane mobile și centre de date la mașini electrice și dispozitive medicale avansate.

IA are nevoie de date, indicii calitative și… context.

Cognizant va construi o echipă de 1 000 de ingineri Context, inginerii care fac inteligența artificială și mai inteligentă.

Pe măsură ce inteligența artificială (AI) face tranziția de la „laborator” la lumea reală a afacerilor, devine din ce în ce mai clar că are nevoie de mai mult decât simple date pentru a funcționa. Fără date de calitate, nu există inteligență artificială, dar datele singure nu spun întreaga poveste. Ceea ce face ca datele să fie semnificative este o combinație de încredere, talent și, cel mai important, context. Inteligența Artificială trebuie să înțeleagă cu adevărat cum funcționează afacerile.

Contextul este cel care transformă cifrele în modele, ducând inteligența artificială de la un proiect pilot la o implementare reală și făcând datele utilizabile. Aici intervin inginerii de context – specialiști care se asigură că sistemele AI înțeleg fluxurile de lucru, datele și procesele decizionale ale unei companii, care fac ca fiecare organizație să fie unică. Cu ajutorul lor, IA devine și mai inteligentă, mai rapidă și mai bine aliniată cu obiectivele de afaceri.

Cognizant investește în Context Engineers

Dar viitorul nu este despre „date versus context”. Este vorba despre date în context, iar aceasta pare să fie cheia pentru extinderea inteligenței artificiale. Cognizant a anunțat o inițiativă strategică de creare și desfășurare a unei echipe de 1 000 de ingineri de context în următorul an , un pas crucial către dezvoltarea AI „agentic” care funcționează efectiv în lumea reală.

Această decizie reprezintă o investiție majoră într-o disciplină emergentă: ingineria contextului, esențială pentru ca agenții AI să raționeze și să acționeze coerent, în conformitate cu obiectivele unei organizații. Ca parte a acestei inițiative, Cognizant colaborează cu Workfabric AI, compania care dezvoltă „motorul contextual” pentru inteligența artificială în întreprinderi.

Cei 1 000 de ingineri de context ai Cognizant vor lucra cu platforma ContextFabric™ a Workfabric AI, o tehnologie care transformă ADN-ul organizațional al unei companii (modul de lucru al echipelor, fluxurile de lucru, datele, regulile și procesele) în context acționabil pentru agenții AI. Acționând ca un strat operațional continuu care captează contextul organizațional și se asigură că agenții rămân aliniați cu procesele și modelele de execuție din lumea reală, ContextFabric permite industrializarea ingineriei contextuale la scară largă.

. Contextul arată modul în care oamenii lucrează împreună folosind diferite instrumente, cum utilizează datele în procesul decizional, cum fac față constrângerilor pentru a depăși provocările – previzibile sau neașteptate – și cum asigură respectarea normelor pentru a obține rezultatele dorite.

Cel mai important, contextul reflectă înțelepciunea colectivă a unei organizații. Această rețea de inteligență, prezentă în conținut, date, aplicații, fluxuri de lucru și alte sisteme, este combustibilul care permite agenților AI să optimizeze în mod precis, eficient și dinamic procesele și colaborarea dintre oameni și AI. Ingineria contextului este o disciplină emergentă care combină știința și arta de a furniza contextul potrivit, la momentul potrivit, sistemelor bazate pe agenți.

București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Baia Mare, și peste 2.500 de angajați. Acesta este unul dintre cele mai mari centre de dezvoltare software ale Cognizant din Europa de Est. În 2024, Cognizant România s-a clasat pe locul al doilea în „Randstad Romania Employer Brand Research 2024” , cel mai cuprinzător studiu din lume privind brandul angajatorului. Prin urmare, centrul de dezvoltare software din România este unul dintre cele mai mari centre Cognizant din Europa de Est.

*Comunicat de presă furnizat și reprodus de CLS Media

Dayseaday prezintă două proiecte de construcții

Urk – Dayseaday, cea mai mare întreprindere familială de pește din Urk condusă de frații Jelle și Henk van Veen, demarează două proiecte simultane de construcții noi pentru a se dezvolta substanțial. În zona industrială Vliestroom, unitatea de producție existentă a Dayseaday Production va fi extinsă: lângă clădirea actuală de 1 000 m², va fi construită o nouă clădire de 2 000 m² cu birouri și spații de depozitare deasupra, triplând astfel suprafața de producție. Demolarea fostei clădiri de la intersecția Vliestroom/Stortemelk este în curs de pregătire; construcția ar trebui să înceapă în februarie.

În același timp, Dayseaday a prezentat municipalității schițe pentru achiziționarea unui teren de 20.000 m² în noul parc industrial Port of Urk. Planul este de a construi acolo un depozit frigorific dublu cu un total de aproximativ 10 000 de spații pentru paleți: unul pentru Dayseaday Frozen și unul pentru filiala Bonesca. Agenția de proiectare BTEC a întocmit planurile. Un blocaj rămâne alimentarea cu energie electrică; cu ajutorul planurilor, compania dorește să arate municipalității și operatorului de rețea Liander că extinderea este urgentă. Jelle van Veen rezumă situația astfel: „Ne confruntăm cu o lipsă de spațiu și, prin urmare, dorim să construim cât mai repede posibil”. Compania pregătește, de asemenea, succesiunea afacerii: a doua generație preia deja sarcinile de gestionare și opt copii ai celor doi frați lucrează în afacerea de familie.

Sfârșitul lui 2025, tot mai bun pentru economia românească.

Comisia Europeană a transferat astăzi, 30 decembrie, peste 586 de milioane de euro în conturile de la Banca Națională a României. Acești bani sunt destinați finanțării proiectelor de infrastructură din sectorul transporturilor, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook.

Sumele au fost solicitate prin Programul de transport 2021-2027, din Fondul de coeziune și Fondul european de dezvoltare regională, în conformitate cu articolul 93 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1060/2021.

” Foarte important: acești bani nu vin din taxe și impozite românești. Sunt fonduri europene care merg direct în economia românească și sunt investiții directe în infrastructură, dezvoltare regională și servicii publice”, a declarat Alexandru Nazare.

Potrivit lui Nazare, sumele provin din cheltuielile efectuate inițial prin PNRR de către beneficiarii din sectorul transporturilor, pentru proiecte majore de infrastructură – cum ar fi autostrada Ploiești-Buzău-Focșani, precum și alte investiții.

Luni, administrațiile locale au vărsat la Trezorerie aproximativ 714 milioane de lei la Titlul 60 – Fonduri nerambursabile PNRR, pentru investițiile pe care le-au făcut cu bani europeni în mobilitate urbană, eficiență energetică și alte investiții utile comunităților.

„Noi surse de optimism datorită investițiilor publice ridicate și unei mai bune utilizări a fondurilor europene: 2026 va fi un an mai bun pentru economia românească”, a declarat ministrul Finanțelor.

Bursa românească, una dintre cele mai performante din Europa până în 2025

2025 a fost unul dintre cei mai buni ani din istoria recentă pentru bursa românească. Bursa de la București s-a detașat cu mult peste restul, chiar și într-un an în care piețele bursiere europene au avut, în general, performanțe bune. Dar chiar dacă România s-a numărat printre campionii pieței europene de capital, această performanță nu a schimbat prea mult percepția internațională asupra bursei românești. BET, indicele principal al Bursei de Valori București, a închis anul 2025 la 24.438,89 puncte, un nou maxim istoric. Acest nivel este cu 46,16% mai mare decât ultima valoare de tranzacționare din 2024. Este cea mai mare creștere anuală din ultimii 15 ani și este cu atât mai impresionantă cu cât a avut loc într-un mediu macroeconomic fragil.

Ultima dată când bursa de la București a urcat vertiginos a fost în 2009, anul de revenire după criza financiară globală, sau la începutul anilor 2000, când bursa era mică, imatură și extrem de volatilă. Creat cu Flourish – Creați un grafic Indicele BET, însă, spune doar o parte din poveste. Există un alt indicator, mai puțin cunoscut publicului larg, care reflectă mult mai exact ceea ce se întâmplă pe piață. Acesta este BET-TR, indicele care acumulează atât câștigurile din prețul acțiunilor, cât și plata dividendelor către investitori. În 2025, acest indice a crescut cu 55,21%. Bucureștiul este în topul piețelor bursiere europene. Din perspectiva performanței pure, bursa românească este una dintre surprizele anului la nivel european. Indicele BET a crescut mai mult decât principalii indici ai celor mai mari piețe din regiune, precum Polonia și Austria, dar și mai mult decât cei ai marilor piețe europene – Marea Britanie, Germania și Franța. Creșterea de 46,16% plasează indicele BET pe locul patru în Europa. Cel mai bun performer a fost indicele Bursei din Praga, care a crescut cu peste 52%. Acesta a fost urmat de indicele principal al bursei din capitala Sloveniei, cu o creștere valorică de aproape 50%. Podiumul este completat de IBEX 35, indicele principal al bursei din Madrid, care a crescut cu 49% anul trecut, ajutat de performanțele bune ale economiei spaniole. Urmează BET, iar imediat după acesta vin indicii piețelor din Viena și Varșovia, care au crescut cu 45%. Prin comparație, marile piețe europene de acțiuni au înregistrat performanțe mult mai slabe. De exemplu, indicele FTSE 100 al Bursei din Londra a crescut cu 25%, indicele german DAX a crescut cu 23%, iar indicele CAC 40 din Paris a scăzut cu mai puțin de 11%. Motivele pentru care BVB nu are succes pe plan internațional Deși BET difuzează programe care pot concura cu ușurință cu cele de pe cele mai mari piețe, vizibilitatea sa dincolo de granițele sale este slabă. Creat cu Flourish – Create a chart O posibilă explicație este dimensiunea pieței. Chiar și după un 2025 spectaculos, capitalizarea totală de piață a BVB este de 538 de miliarde de lei, sau 105,5 miliarde de euro. Este mult față de înainte, dar puțin în context regional. În Varșovia, capitalizarea de piață este de 578 de miliarde de euro, piața poloneză fiind un punct de atracție regional pentru capitalul internațional. Praga, deși mult mai mică ca număr de companii listate, reușește să atingă o capitalizare de piață similară Bucureștiului, datorită câtorva emitenți foarte mari care sunt bine integrați în fluxurile internaționale de capital. O altă explicație are legătură cu lichiditatea. La Bursa de Valori București, valoarea medie zilnică a tranzacțiilor a fost de 13,4 milioane de euro. De acord, sunt zile mai bune, dar nu sunt suficiente pentru marile fonduri de investiții. La Varșovia, lichiditatea zilnică se măsoară în sute de milioane de euro. Chiar și Praga, o piață concentrată, oferă un volum de tranzacționare mai previzibil tocmai pentru că rulajul este dominat de câteva acțiuni extrem de lichide. Aceasta explică de ce o creștere de aproape 50% a indicelui BET nu generează automat interes la nivel internațional. Pentru fondurile mari de investiții, randamentele sunt relevante doar dacă pot fi replicate pe scară largă. În România, investițiile mari sunt greu de realizat și la fel de greu de lichidat.

Acest lucru se datorează faptului că piața este concentrată pe câteva societăți mari, în special în sectoarele energetic și financiar, în timp ce restul „universului investițional” este fragmentat și puțin tranzacționat. Pe lângă aceste probleme structurale, clasificarea pieței joacă și ea un rol. România se află încă într-o zonă gri dacă ne uităm la clasificarea utilizată de principalii furnizori de indici de acțiuni din lume. În 2020, a fost promovată ca piață emergentă secundară de către FTSE Russell. Un pas înainte, dar care nu a schimbat fundamental piața. Și asta pentru că MSCI, care ne clasifică drept o piață de frontieră avansată, rămâne indicele de referință dominant în lumea investițiilor globale. Dacă i s-ar acorda statutul de piață emergentă, Bursa de Valori București ar fi eligibilă pentru fondurile care urmăresc indicii MSCI Emerging Markets și gestionează active în valoare de trilioane de dolari. Spre deosebire de BVB, Bursa din Varșovia este considerată o piață emergentă atât de MSCI, cât și de FTSE Russell, care o include automat în indicii globali urmăriți de principalele fonduri. În același timp, bursa de la Praga, deși mică și concentrată, este de asemenea considerată o piață emergentă de către MSCI și beneficiază de o vizibilitate pe care Bucureștiul nu o are. Prin urmare, piața de capital românească nu se mai confruntă cu o problemă de randament. Cu toate acestea, există o problemă de structură. MSCI evaluează piețele pe baza lichidității constante, a unui free float suficient, a profunzimii pieței și a capacității pieței de a absorbi investiții mari fără perturbări. Cu toate acestea, Bucureștiul rămâne vulnerabil în multe dintre aceste domenii. Lichiditatea este concentrată în câteva acțiuni, free float-ul este limitat la câțiva emitenți mari, iar listările mari, care schimbă piața, sunt încă rare. Promovarea în prima divizie este așteptată de toți jucătorii. Dar fără o creștere constantă a lichidității, fără un free-float în expansiune și fără câteva IPO-uri la scară largă, promovarea rapidă rămâne puțin probabilă. Până când acest lucru se va schimba, piața din București va continua să facă ceea ce face deja foarte bine: să crească rapid, discret și aproape fără public.

Salvați data

Kasteel de Wittenburg | Wassenaar

Suntem încântați să vă anunțăm că ediția din acest an a Romanian Business Day va avea loc joi, 12 martie 2026, în ambianța atmosferică a Kasteel de Wittenburg din Wassenaar.
Vă rugăm să notați această dată în agenda dumneavoastră, deoarece Romanian Business Day promite să fie o altă zi cu un program bogat în conținut și numeroase oportunități de networking.

Programul complet și alte detalii vor urma în curând.

Vă așteptăm joi, 12 martie.

Buletinul informativ al Rețelei Române Olandeze este compilat cu mare atenție. Rețeaua olandeză română nu își poate asuma nicio răspundere pentru o eventuală inexactitate și / sau incompletitudine a informațiilor furnizate aici și nici un drept nu poate fi derivat din conținutul buletinului informativ. Articolele nu reflectă neapărat punctele de vedere ale consiliului.
Toate imaginile și fotografiile sunt preluate de pe Pixabay, deci sunt libere de drepturi.