2025 a fost unul dintre cei mai buni ani din istoria recentă pentru bursa românească. Bursa de la București s-a detașat cu mult peste restul, chiar și într-un an în care piețele bursiere europene au avut, în general, performanțe bune. Dar chiar dacă România s-a numărat printre campionii pieței europene de capital, această performanță nu a schimbat prea mult percepția internațională asupra bursei românești. BET, indicele principal al Bursei de Valori București, a închis anul 2025 la 24.438,89 puncte, un nou maxim istoric. Acest nivel este cu 46,16% mai mare decât ultima valoare de tranzacționare din 2024. Este cea mai mare creștere anuală din ultimii 15 ani și este cu atât mai impresionantă cu cât a avut loc într-un mediu macroeconomic fragil.
Ultima dată când bursa de la București a urcat vertiginos a fost în 2009, anul de revenire după criza financiară globală, sau la începutul anilor 2000, când bursa era mică, imatură și extrem de volatilă. Creat cu Flourish – Creați un grafic Indicele BET, însă, spune doar o parte din poveste. Există un alt indicator, mai puțin cunoscut publicului larg, care reflectă mult mai exact ceea ce se întâmplă pe piață. Acesta este BET-TR, indicele care acumulează atât câștigurile din prețul acțiunilor, cât și plata dividendelor către investitori. În 2025, acest indice a crescut cu 55,21%. Bucureștiul este în topul piețelor bursiere europene. Din perspectiva performanței pure, bursa românească este una dintre surprizele anului la nivel european. Indicele BET a crescut mai mult decât principalii indici ai celor mai mari piețe din regiune, precum Polonia și Austria, dar și mai mult decât cei ai marilor piețe europene – Marea Britanie, Germania și Franța. Creșterea de 46,16% plasează indicele BET pe locul patru în Europa. Cel mai bun performer a fost indicele Bursei din Praga, care a crescut cu peste 52%. Acesta a fost urmat de indicele principal al bursei din capitala Sloveniei, cu o creștere valorică de aproape 50%. Podiumul este completat de IBEX 35, indicele principal al bursei din Madrid, care a crescut cu 49% anul trecut, ajutat de performanțele bune ale economiei spaniole. Urmează BET, iar imediat după acesta vin indicii piețelor din Viena și Varșovia, care au crescut cu 45%. Prin comparație, marile piețe europene de acțiuni au înregistrat performanțe mult mai slabe. De exemplu, indicele FTSE 100 al Bursei din Londra a crescut cu 25%, indicele german DAX a crescut cu 23%, iar indicele CAC 40 din Paris a scăzut cu mai puțin de 11%. Motivele pentru care BVB nu are succes pe plan internațional Deși BET difuzează programe care pot concura cu ușurință cu cele de pe cele mai mari piețe, vizibilitatea sa dincolo de granițele sale este slabă. Creat cu Flourish – Create a chart O posibilă explicație este dimensiunea pieței. Chiar și după un 2025 spectaculos, capitalizarea totală de piață a BVB este de 538 de miliarde de lei, sau 105,5 miliarde de euro. Este mult în comparație cu înainte, dar puțin în context regional. În Varșovia, capitalizarea de piață este de 578 de miliarde de euro, piața poloneză fiind un punct de atracție regional pentru capitalul internațional. Praga, deși mult mai mică ca număr de companii listate, reușește să atingă o capitalizare de piață similară Bucureștiului, datorită câtorva emitenți foarte mari care sunt bine integrați în fluxurile internaționale de capital. O altă explicație are legătură cu lichiditatea. La Bursa de Valori București, valoarea medie zilnică a tranzacțiilor a fost de 13,4 milioane de euro. De acord, sunt zile mai bune, dar nu sunt suficiente pentru marile fonduri de investiții. La Varșovia, lichiditatea zilnică se măsoară în sute de milioane de euro. Chiar și Praga, o piață concentrată, oferă un volum de tranzacționare mai previzibil tocmai pentru că rulajul este dominat de câteva acțiuni extrem de lichide. Aceasta explică de ce o creștere de aproape 50% a indicelui BET nu generează automat interes la nivel internațional. Pentru fondurile mari de investiții, randamentele sunt relevante doar dacă pot fi replicate pe scară largă. În România, investițiile mari sunt greu de realizat și la fel de greu de lichidat.
Acest lucru se datorează faptului că piața este concentrată pe câteva societăți mari, în special în sectoarele energetic și financiar, în timp ce restul „universului investițional” este fragmentat și puțin tranzacționat. Pe lângă aceste probleme structurale, clasificarea pieței joacă și ea un rol. România se află încă într-o zonă gri dacă ne uităm la clasificarea utilizată de principalii furnizori de indici de acțiuni din lume. În 2020, a fost promovată ca piață emergentă secundară de către FTSE Russell. Un pas înainte, dar care nu a schimbat fundamental piața. Și asta pentru că MSCI, care ne clasifică drept o piață de frontieră avansată, rămâne indicele de referință dominant în lumea investițiilor globale. Dacă i s-ar acorda statutul de piață emergentă, Bursa de Valori București ar fi eligibilă pentru fondurile care urmăresc indicii MSCI Emerging Markets și gestionează active în valoare de trilioane de dolari. Spre deosebire de BVB, Bursa din Varșovia este considerată o piață emergentă atât de MSCI, cât și de FTSE Russell, care o include automat în indicii globali urmăriți de principalele fonduri. În același timp, bursa de la Praga, deși mică și concentrată, este de asemenea considerată o piață emergentă de către MSCI și beneficiază de o vizibilitate pe care Bucureștiul nu o are. Prin urmare, piața de capital românească nu mai suferă de o problemă de randament. Cu toate acestea, există o problemă de structură. MSCI clasifică piețele în funcție de lichiditatea constantă, flotarea liberă suficientă, adâncimea pieței și capacitatea pieței de a absorbi investiții mari fără perturbări. Cu toate acestea, Bucureștiul rămâne vulnerabil în multe dintre aceste domenii. Lichiditatea este concentrată în câteva acțiuni, free float-ul este limitat la câțiva emitenți mari, iar listările mari, care schimbă piața, sunt încă rare. Promovarea în prima divizie este așteptată de toți jucătorii. Dar fără o creștere constantă a lichidității, fără un free-float în expansiune și fără câteva IPO-uri la scară largă, promovarea rapidă rămâne puțin probabilă. Până când acest lucru se va schimba, piața din București va continua să facă ceea ce face deja foarte bine: să crească rapid, discret și aproape fără public.