Interes internațional deosebit pentru Romanian Business Day la Wassenaar!

Pe 12 martie, la castelul atmosferic De Wittenburg, a fost organizat un program substanțial puternic pentru antreprenori din aproape toate sectoarele. Au fost prezenți și mulți participanți din România, deoarece sunt preferați experții prin experiență. De asemenea, au fost prezenți ambasadori din ambele țări. Niciodată până acum în existența Rețelei de afaceri olandezo-române nu a existat un interes atât de mare.

De asemenea, s-a observat că importanța economică a României a depășit creșterea olandeză în multe domenii. Aceste condiții de piață schimbate implică faptul că Rețeaua olandeză din România ar trebui să își adapteze politicile în consecință. Prin urmare, un număr nu neglijabil de întreprinzători au fost interesați de aderare. În special întreprinzătorii din sectorul agricol au simțit nevoia să privească dincolo de graniță pentru a afla dacă li se pot oferi perspective mai bune pentru viitorul lor. Prin urmare, oportunitățile de creare de rețele au fost utilizate în mod intens.

În cele din urmă, fiecare antreprenor vrea să știe „ce-mi iese mie?”.

Prin intermediul acestui buletin informativ ne vom ține membrii la curent cu evoluțiile actuale. Un motiv în plus pentru a deveni membru al Rețelei Româno-Olandeze!

Premiul Romanian Business Award

În fiecare an, Rețeaua Româno-Olandeză acordă un premiu unui antreprenor sau angajat care s-a remarcat într-un mod deosebit și unde există o relație cu România. În acest an, alegerea a căzut pe Hanno Reeser, care lucrează în sectorul logistic ca director de dezvoltare strategică la compania belgiană de familie H.Essers .
În cadrul organizației, el este considerat un „guru al sincromodalității” și o forță motrice în spatele trecerii la transportul intermodal sustenabil.Hanno a fost nominalizat atât pentru titlul de Ambasador Multimodal 2025 în Belgia, cât și pentru cel de Omul feroviar al anului 2025 în Țările de Jos.Datorită implicării sale în dezvoltarea legăturii feroviare dintre China și Țările de Jos, echipa sa a primit Scala de Cooperare Lean & Green Off-Road 2019.Reeser este cunoscută în special pentru accentul pus pe sincromodalitate, care implică comutarea flexibilă între modurile de transport (rutier, feroviar, pe apă) pentru a optimiza costurile, viteza și emisiile de carbon.
Verificările au contribuit la scoaterea de pe șosea a sute de mii de camioane, reducând semnificativ emisiile totale de carbon ale companiei. Hanno a extins legătura feroviară Genk – Curtici de la o conexiune săptămânală la una zilnică, cu conexiuni din Curtici către Turcia. El a jucat un rol strategic în achiziționarea și dezvoltarea terminalului feroviar din Genk, care acționează ca nod central al companiei pentru mărfuri de înaltă securitate, cu temperatură controlată (produse farmaceutice/chimice) destinate restului Europei și Asiei.

Mărfuri controlate (produse farmaceutice/chimice) destinate restului Europei și Asiei.

El caută întotdeauna cea mai bună soluție posibilă pentru client și găsește o modalitate de a crea o soluție sinodală. Pe lângă toate aceste mari realizări, Hanno a fost un membru loial al DRN în toți acești ani.

Casca de aur

Casca lui Coțofenești, furată din Muzeul Drents din Assen în ianuarie 2025 și recuperată în aprilie 2026, este o capodoperă arheologică cu o importanță istorică și culturală enormă, în special pentru România.

Iată principalele aspecte istorice:

• Simbol al civilizației dacice: Datând din secolul al IV-lea sau de la începutul secolului al III-lea î.Hr., coiful este un simbol iconic al geto-dacilor, strămoșii românilor. Ea arată nivelul înalt de măiestrie și structura socială complexă a elitei dacice din acea vreme.
• Ofranda regelui sau coiful: Coiful este realizat din aur aproape pur și este decorat cu imagini detaliate, inclusiv un motiv de ochi (posibil pentru protecție) și scene rituale. Este considerată o cască ceremonială a unui conducător, rege sau mare preot, mai degrabă decât o cască pentru luptă directă.
• Artefact arheologic unic: Descoperită la Coțofenești în România în 1928, piesa este un exemplu rar de orfevrărie din Epoca Fierului în regiune.
• Valoare: Datorită statutului său istoric unic și alegerii materialului (aproape un kilogram de aur), coiful reprezintă o valoare de peste 4,3 milioane de euro și este considerat un patrimoniu cultural inestimabil.

Aur ascuns în Carpați: peste 2.000 de tone extrase în ultimele două milenii. Unde au fost localizate cele mai mari zăcăminte?

Cercetările istorice arată că peste 2.000 de tone de aur au fost extrase din România în ultimele două milenii și jumătate. Ultimele mine de aur și-au închis porțile în anii 2000, dar în ultimii ani au fost descoperite noi zăcăminte valoroase de aur și argint în Munții Apuseni.

În România, există peste 140 de zăcăminte și situri cunoscute în care aurul este principalul metal utilizabil și peste 90 de zone în care acesta apare ca produs secundar.

Principalele zăcăminte sunt legate de vulcanismul neogen din sudul Munților Apuseni și din Carpații Orientali, în special în districtul Baia Mare. Asta reiese dintr-o cercetare publicată de geologii Gheorghe C. Popescu, Gheorghe Ilinca, Antonela Neacșu și Grigore Verdeș sub titlul „Muzeul Aurului din Brad. Caracterizarea și clasificarea probelor de aur autohton și a altor minerale”.

De asemenea, au fost descoperite și exploatate zăcăminte de aur mai mici în Munții Banatului, iar alte zăcăminte de aur au fost legate de zonele de alunecare din Carpați și Munții Apuseni, însă majoritatea acestora nu au avut o valoare economică mare.

Studiul arată că, înainte de dezvoltarea mineritului subteran, aurul era extras în cantități semnificative din depozitele aluviale ale râurilor. Aceste depozite au reprezentat o resursă importantă pentru populația care a locuit aceste zone încă din cele mai vechi timpuri.

Patrulaterul de aur

Zona auriferă din Munții Metaliferi, în arcul Apusenilor, a fost delimitată sub forma unui cadran cu colțurile la Săcărâmb (provincia Hunedoara), Zlatna, Roșia Montană și Abrud (provincia Alba), respectiv Baia de Arieș. Amplasamentul celor mai bogate mine de aur din istoria României a fost la granița dintre provinciile Hunedoara și Alba, pe o suprafață de aproximativ 600 de kilometri pătrați, dominată de munți acoperiți de păduri și intersectată de apele râurilor Crișul Alb, Ampoiului și Abrudului, și mărginită de Mureș.

Fosta mină din Roșia Montană.

„Zăcămintele aurifere din Munții Metaliferi au constituit principala sursă de aur a României (probabil mai mult de 75% din cantitatea totală de aur extrasă de-a lungul istoriei provine din această zonă). La scara întregului lanț carpato-balcanic, această zonă reprezintă o anomalie în metalogeneza aurului și a rămas una dintre cele mai productive zone de exploatare a aurului din Europa și din lume. Cantitatea istorică de aur extrasă din cele aproximativ 60 de zăcăminte epitermale cunoscute în zona Golden Quadrangle a fost de aproximativ 1.750 de tone”, potrivit cercetărilor geologilor.

Maramureșul este una dintre cele mai importante zone miniere din România și din Europa, unde minereuri polimetalice bogate în aur, argint, plumb și cupru au fost extrase timp de secole.

„Se estimează că aproximativ 125 de tone de aur au fost extrase din mai mult de 20 de structuri mineralizate din districtul Baia Mare de-a lungul istoriei. Cu toate acestea, această cantitate este probabil subestimată, deoarece numai din câmpul metalogenic de la Cavnic au fost extrase peste 20 de tone de aur în perioada 1875-1993. Geologul Kamen Kouzmanov și colaboratorii săi cred că districtul Baia Mare conține încă aproximativ 33,6 tone de aur neexplorat”, potrivit studiului.

(Cercetări efectuate de expertul în minerit al DRN în colaborare cu fostul ambasador și geolog Călin Fabian).

Sectorul agricol

România reînnoiește relațiile comerciale agroalimentare cu China

În cadrul unei vizite recente în China, ministrul român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea agricolă între România și China. Documentul vizează relansarea cooperării bilaterale și crearea de noi oportunități de export pentru produsele agroalimentare românești pe piețele externe.

Acesta a constituit un nou impuls în relațiile agro-alimentare româno-chineze. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, documentul pune baze solide pentru cooperarea bilaterală în domenii-cheie precum securitatea alimentară, investițiile agricole, procesarea produselor agroalimentare, cercetarea și inovarea, precum și schimbul de tehnologii moderne.
‘Acest parteneriat transmite un mesaj clar: România nu mai acceptă rolul de simplu exportator de materii prime. Ne consolidăm poziția de furnizor de produse agroalimentare cu valoare adăugată, deschidem noi piețe și atragem investiții în procesare’. „Cooperarea cu Republica Populară Chineză oferă o oportunitate reală pentru agricultura și industria alimentară românească”, a declarat Florin Barbu în comunicat.

Memorandumul include, de asemenea, cooperarea în domenii de mare importanță pentru agricultura românească, cum ar fi industria vinului, dezvoltarea capacităților de prelucrare, transferul de tehnologie și formarea profesională, precum și atragerea de investiții reciproce.

Memorandumul este valabil timp de cinci ani, cu posibilitatea de reînnoire, și va fi pus în aplicare prin intermediul unui grup de lucru comun care va identifica prioritățile și proiectele concrete de cooperare.

Protocoale veterinare semnate, de asemenea

Alexandru Nicolae Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și membru al aceleiași delegații în China, a semnat trei protocoale sanitar-veterinare cu reprezentanți ai Administrației Generale a Vămilor din Republica Populară Chineză. Aceste protocoale reglementează condițiile de inspecție și carantină pentru carnea de pasăre încălzită, produsele lactate exportate din România și produsele acvatice sălbatice destinate pieței chineze.

Aspectele tehnice și de siguranță alimentară au constituit un pilon important al vizitei oficiale a delegației române în China. „Semnarea celor trei protocoale este rezultatul eforturilor tehnice susținute ale specialiștilor ANSVSA pentru a se asigura că produsele românești îndeplinesc cerințele stricte ale partenerilor noștri chinezi. Misiunea noastră este de a oferi fermierilor instrumentele sanitar-veterinare necesare pentru a exporta consistent și competitiv, contribuind la dezvoltarea durabilă a sectorului și la reechilibrarea balanței comerciale a României (…). Experții noștri au dezvoltat un cadru tehnic robust (…) – practic un „pașaport” pentru anumite tipuri de alimente, bazat pe eforturi tehnice profesionale”, a declarat președintele Bociu.

O nouă oportunitate de a restabili balanța comercială negativă a României în sectorul agroalimentar

„Este oficial!”, a scris ministrul Barbu pe rețelele sale de socializare. „România începe să exporte în China. Astăzi au fost semnate protocoalele de export între România și China pentru, așa cum am menționat, carne de pasăre încălzită, produse lactate și produse acvatice. În maxim două luni, vom începe să exportăm și cereale și suntem în discuții avansate pentru a începe exportul de carne de porc și produse procesate din carne de porc.”

Încheierea acestor acorduri și consolidarea parteneriatului româno-chinez ar trebui să ofere companiilor românești un cadru juridic stabil și predictibilitatea necesară pentru a accesa noi piețe. Toate acestea într-un efort de a consolida poziția României în comerțul mondial și de a contribui la o viitoare îmbunătățire a balanței comerciale a României în sectorul agricol.

Injectarea a aproximativ 106 milioane EUR pentru investiții în pomicultură, prelucrare, creșterea animalelor și energie regenerabilă în primul trimestru al anului

Între ianuarie și martie 2026, sectorul agricol a primit o injecție de capital de aproximativ 256 de milioane EUR de la UE și de la bugetul de stat. Din această sumă, aproape 93 de milioane EUR au fost destinate investițiilor în pomicultură, creșterea animalelor, prelucrarea produselor agroalimentare, infrastructura rurală și sistemele de irigații, în timp ce 12,7 milioane EUR au fost cheltuite pentru energia regenerabilă destinată autoconsumului în sectoarele agricol și alimentar.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin mecanismele gestionate de Autoritatea de Management pentru Planul Strategic PAC 2023-2027 și implementate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a efectuat plăți în valoare de peste 1,3 miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 256 de milioane EUR) către beneficiari din agricultură și mediul rural.

Banii sunt disponibili pentru dezvoltarea fermelor, extinderea capacităților de prelucrare, modernizarea infrastructurii de bază în zonele rurale, precum și pentru proiecte locale finanțate prin LEADER. În același timp, fermierii angajați în domeniul mediului și al climei au primit 150 de milioane EUR pentru a compensa pierderile de venit.

Din totalul sumelor plătite, aproximativ 207 milioane au provenit din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și aproximativ 36,4 milioane din bugetul de stat. La nivel sectorial, peste 150 de milioane EUR au fost plătite fermierilor care aplică măsuri ecologice și favorabile climei, în timp ce investițiile în pomicultură, creșterea animalelor, prelucrarea produselor agroalimentare, infrastructura rurală și sistemele de irigații au beneficiat de o finanțare de aproape 93 de milioane EUR.
În plus, prin intermediul instrumentelor complementare gestionate în coördination cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Rurale și Afacerilor Rurale, s-au efectuat plăți de peste 12,7 milioane EUR din Fondul de modernizare pentru investiții în energie regenerabilă pentru uz propriu în sectorul agricol și industria alimentară.

Sectorul infrastructurii

Portul Constanța rămâne al doilea port ca mărime din Europa după Rotterdam

Ar trebui să fie folosit pentru că este un avantaj uriaș.

Dacă ne uităm la ruta din Asia spre Europa, și mai ales spre Europa Centrală și de Est, câștigăm 10 zile față de Rotterdam. De la Marea Roșie, faci dreapta, treci prin Suez, treci direct prin Istanbul și ești direct în România”, explică Cosmin Pătroiu.

Sectorul horticulturii

Aceasta este o completare la o postare anterioară

În completarea mesajului publicat anterior, vă informăm în numele Consiliului Agriculturii că sursa studiului privind horticultura românească este Ambasada Olandei la București.
Puteți lua cunoștință de studiu prin intermediul linkului de mai jos:
https://www.agroberichtenbuitenland.nl/documenten/2026/02/24/romanian-greenhouse-sector-study

Buletinul informativ al Rețelei olandeze românești este alcătuit cu mare atenție. Rețeaua olandeză a românilor nu poate fi trasă la răspundere pentru inexactitatea și/sau caracterul incomplet al informațiilor furnizate aici și nici nu pot fi derivate drepturi din conținutul newsletter-ului. Articolele nu reflectă neapărat opinia consiliului.
Toate imaginile și fotografiile sunt preluate de pe Pixabay, deci libere de drepturi.