Raport interimar al Băncii Mondiale privind economia românească

Raport: Performanța economică a României este impresionantă, dar rămân decalaje de convergență, iar infrastructura nu reflectă apartenența la UE România a înregistrat progrese impresionante în ceea ce privește performanțele economice, dar se confruntă în continuare cu un mare decalaj de convergență față de standardele de viață din UE și cu mari disparități regionale și sociale. Pentru a rezolva aceste probleme, România trebuie să profite de sectorul său privat, potrivit unui nou raport IFC
Sectorul privat rămâne motorul dezvoltării economice și poate contribui la crearea de noi locuri de muncă de o calitate mai bună, precum și la creșterea conectivității, productivității și competitivității, potrivit raportului Diagnosticul sectorului privat din România (CPSD), realizat de Corporația Financiară Internațională (IFC), brațul de investiții al Băncii Mondiale. Potrivit documentului, România a înregistrat progrese impresionante în ceea ce privește performanța economică în ultimii 20 de ani, pe măsură ce integrarea în UE a contribuit la accelerarea convergenței veniturilor către media blocului.

Puterea de cumpărare
Între 2000 și 2022, venitul pe cap de locuitor al României conform parității puterii de cumpărare (PPA, exprimată în dolari SUA din 2017) a crescut de la 26,4% la 76,7% din media UE. PIB-ul real pe cap de locuitor exprimat în PPS a crescut de mai mult de două ori (de la 12 177 de dolari la 32 738 de dolari), iar economia a crescut cu o rată medie anuală de 3,5% – de aproape trei ori mai mult decât media UE. În plus, creșterea economică a României a demonstrat o rezistență considerabilă în fața pandemiei, a invaziei rusești în Ucraina și a șocurilor economice aferente, notează IFC.

Constrângeri orizontale
Raportul IFC evidențiază cinci constrângeri orizontale care împiedică în prezent dezvoltarea României și care, dacă ar fi abordate, ar putea crea un sector privat mai dinamic și mai agil și ar putea stimula creșterea: deficitul și nepotrivirea competențelor, guvernanța și deficiențele instituționale ale mediului de afaceri, barierele în calea concurenței , inovarea limitată din cauza subinvestițiilor cronice și problemele de infrastructură și conectivitate.

Tranziția către o creștere economică durabilă, bine guvernată și favorabilă incluziunii este încă în curs de desfășurare în România, dar sectorul privat se confruntă cu turbulențe Deși creșterea economică din România este în medie ridicată, aceasta a fost foarte volatilă. Aceasta a fost determinată în principal de consum și a fost însoțită de un impact major asupra mediului – cum ar fi nivelurile ridicate de poluare a aerului în zonele urbane. Potrivit raportului, creșterile de productivitate – ca urmare a reformelor stimulate de aderarea la UE în 2007 – au fost erodate de lacunele în materie de guvernanță și de calitate instituțională, de o demografie nefavorabilă și de lipsa acută de competențe care afectează cantitatea și calitatea forței de muncă.

„Transformarea structurală este încă în curs de desfășurare: agricultura reprezintă încă o mare parte din ocuparea forței de muncă, în timp ce contribuția relativă a serviciilor la PIB și la ocuparea forței de muncă este cea mai mică din UE.

Infrastructură subdezvoltată
În ciuda disponibilității unor fonduri UE substanțiale, infrastructura rămâne subdezvoltată în raport cu nivelul de venit al țării, limitând investițiile private și productivitatea în mai multe sectoare-cheie”, afirmă IFC, care susține că dinamica nesustenabilă a salariilor și o forță de muncă îmbătrânită și în declin pun și mai mult în pericol ocuparea forței de muncă. Productivitate. În plus, uriașa economie subterană din România, estimată la 21% din PIB, creează provocări suplimentare. INS revizuiește în creștere PIB-ul din primele 9 luni Lucrătorii informali reprezintă o parte importantă a pieței muncii, în special pentru posturile slab calificate.

Investiții private
Investițiile private au fost relativ ridicate, însă un sector financiar superficial limitează disponibilitatea finanțării pe termen lung, potrivit documentului citat. Combinația dintre o economie în creștere rapidă, una dintre cele mai mari rate de emigrare din UE și un sistem educațional în urmă a făcut ca lipsa de competențe să fie principalul obstacol în calea dezvoltării sectorului privat, spune IFC. „România are cel mai mic scor din UE în ceea ce privește Indicele de Capital Uman (ICH): 0,58, ceea ce înseamnă că productivitatea viitoare a copiilor născuți astăzi în România va fi doar 58% din ceea ce ar putea fi dacă ar beneficia de educație. România are cea mai scăzută participare la învățarea pe tot parcursul vieții din UE din cauza barierelor culturale și sistemice, în timp ce forța de muncă a țării are un nivel mai scăzut de competențe digitale și de competențe transversale în comparație cu standardele UE”, se arată în raport.

Mediul de afaceri
Lipsa de predictibilitate a mediului de afaceri și deficiențele de guvernanță reprezintă provocări semnificative pentru dezvoltarea sectorului privat din România Administrarea fiscală ineficientă, corupția percepută și instabilitatea politică sunt constrângeri majore pentru mediul de afaceri, notează IFC. „Deși România a făcut progrese în îmbunătățirea mediului de afaceri, multe sarcini (de exemplu, obținerea autorizațiilor de construcție și conectarea la rețeaua electrică, soluționarea cazurilor de insolvență, protejarea investitorilor minoritari și executarea contractelor) rămân dificile pentru întreprinderi. De asemenea, România se remarcă prin reglementările restrictive privind serviciile profesionale și serviciile de transport (inclusiv companiile aeriene). În plus, în 2018, companiile românești au raportat că aproximativ 18% din timpul conducerii superioare a fost dedicat reglementărilor fiscale (mai mult decât în 2009), comparativ cu media de 13,5% în țările comparabile.”

Controlul statului și condiții de concurență inegale
Controlul ridicat al statului asupra economiei, condițiile de concurență inegale între firmele de stat și cele private și barierele la intrarea pe piață împiedică concurența în România Indicele OCDE de reglementare a pieței produselor (PMR) 2018 – care reflectă controlul statului, barierele la intrarea pe piață și barierele în calea comerțului și a investițiilor – arată că în România controlul statului asupra economiei este mai ridicat decât în majoritatea țărilor OCDE.
Printre barierele la intrare care pot fi eliminate pentru a stimula concurența și creșterea PIB-ului se numără: Proceduri administrative greoaie; cerințe de intrare inutile pentru transportul rutier de mărfuri și serviciile profesionale și onorarii minime și maxime pentru serviciile juridice, precum și orientări recomandate privind onorariile pentru serviciile de inginerie și arhitectură.

Deficitul bugetar versus ajutorul de stat
Vești bune privind deficitul bugetar pentru guvern În plus, întreprinderile de stat se bucură de privilegii de reglementare semnificative, inclusiv scutiri de la cerințele legale privind guvernanța corporativă, absența normelor care impun separarea funcțiilor comerciale de cele necomerciale și absența cerințelor ca investițiile companiilor să genereze un randament pozitiv. Punerea în aplicare a normelor existente este afectată de fragmentarea responsabilităților de supraveghere a întreprinderilor de stat, de lipsa de coerență a raportărilor, de condițiile neclare de compensare a obligațiilor de serviciu public și de transparența redusă în ceea ce privește alocarea ajutoarelor de stat.

Capacitatea de inovare
Capacitatea de inovare a economiei românești este limitată, în principal din cauza subinvestițiilor cronice, a lipsei de competențe și a deficiențelor de guvernanță România ocupă ultimul loc în tabloul de bord al UE privind inovarea, indicând o capacitate redusă a întreprinderilor românești de a avansa în lanțul valoric. Companiile românești au rezultate mai slabe decât cele din UE în ceea ce privește inovarea produselor și a proceselor, inovarea în marketing și organizatorică, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare, cererile de brevete și formarea în domeniul TIC. România are de departe cea mai mică pondere a companiilor inovatoare din UE: în 2019, doar 10% dintre companiile românești au introdus un produs sau un serviciu nou sau îmbunătățit semnificativ în ultimele 12 luni, mai puțin decât țări din regiune precum Bulgaria, Ungaria sau Polonia. În plus, nu există o singură agenție responsabilă pentru gestionarea și coordonarea generală a politicii de inovare.

Infrastructură
Infrastructura României nu reflectă nici statutul de membru al UE, nici nivelul general ridicat de dezvoltare al țării Parametrii de măsurare a infrastructurii în România sunt în urma celor din restul UE, țara ocupând ultimul loc în clasamentul privind calitatea infrastructurii aproape în fiecare an începând cu 2007. Potrivit raportului Global Competitiveness 2019-(La momentul redactării acestui raport, Forumul Mondial are loc la Davos și se poate aștepta o actualizare), România a obținut rezultate deosebit de slabe în ceea ce privește calitatea drumurilor, ocupând locul 119 din 141 de țări – cea mai slabă poziție din UE și, deși este o țară cu venituri ridicate, mult sub unele țări cu venituri medii superioare. Rolul important al întreprinderilor de stat în sectorul de infrastructură al țării (în special în domeniul transporturilor și al energiei) conduce la investiții insuficiente și/sau la excluderea sectorului privat. Investițiile publice s-au situat în medie la 4,2% din PIB între 2000 și 2020, peste media UE-27 de 3,2% din PIB, dar au fost foarte volatile. Folosirea de către guvern a reducerilor de investiții ca instrument pentru a îndeplini obiectivele de deficit bugetar a fost un factor important de volatilitate. Acoperirea insuficientă a rețelelor de infrastructură de transport împiedică competitivitatea și crearea de locuri de muncă.
Pe de altă parte, infrastructura digitală este destul de bine dezvoltată, deși există diferențe regionale semnificative. „Sectorul privat din România deține cheia accelerării creșterii economice, a ecologizării economiei și a creării de locuri de muncă mai bune. Dar sectorul public trebuie să continue să investească în perfecționarea forței de muncă, în îmbunătățirea bazelor instituționale și în crearea unei infrastructuri mai bune”, a declarat Anna Akhalkatsi, manager de țară al Băncii Mondiale. pentru România și Ungaria.

Convergența poate fi descrisă ca un nou model de cercetare colaborativă, care îmbină cunoștințele și metodele sociale, tehnice și medicale. Într-adevăr, convergența este considerată în literatura științifică din întreaga lume drept cea mai bună cale de a rezolva probleme complexe și contemporane în domeniul sănătății, energiei, alimentației, climei sau apei. TU Delft, Erasmus University Rotterdam și Erasmus MC încheie o alianță de convergență pentru a obține o mai bună înțelegere și abordare a provocărilor din delta Rotterdam și din deltele urbane din întreaga lume.
Într-un sens derivat, 0nderdernemersplatform Dutch Romanian Network poate fi, de asemenea, menționată ca o convergență în care schimbul de experiență și cunoștințe poate duce la o mai bună abordare a provocărilor cu care se confruntă un antreprenor.