{"id":37372,"date":"2023-05-17T16:48:31","date_gmt":"2023-05-17T15:48:31","guid":{"rendered":"https:\/\/www.dutchromaniannetwork.nl\/buletin-informativ-martie-2023\/"},"modified":"2023-05-17T16:48:35","modified_gmt":"2023-05-17T15:48:35","slug":"buletin-informativ-martie-2023","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.dutchromaniannetwork.nl\/ro\/buletin-informativ-martie-2023\/","title":{"rendered":"Buletin informativ Martie 2023<\/b>"},"content":{"rendered":"

<\/div>
<\/div>
<\/div>

Buletin informativ Martie 2023<\/strong><\/span><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

\"\"<\/p>\n<\/div>

<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>

Noaberschap(cartier) \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

\"\"Dac\u0103 ne uit\u0103m la situa\u021bia geopolitic\u0103 din sud-estul Europei, se pare c\u0103 Rom\u00e2nia a adoptat cultura din estul Olandei. Ar putea fi \u0219i pentru c\u0103 Rom\u00e2nia se nume\u0219te o insul\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de o mare slav\u0103.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 prea mult\u0103 zarv\u0103, le-au deschis grani\u021bele vecinilor lor din Ucraina, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u0219tia s\u0103 poat\u0103 exporta cereale. Aceea\u0219i atitudine au avut-o \u0219i fa\u021b\u0103 de Moldova, c\u0103reia i-au asigurat \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 aprovizionarea cu energie. Iar \u00een cazul celor din urm\u0103, au promis sprijin acum c\u0103 Federa\u021bia Rus\u0103 provoac\u0103 tulbur\u0103ri acolo.<\/p>\n

Rom\u00e2nia, l\u0103udat\u0103 \u0219i \u00een Congresul SUA pentru ajutorul acordat Ucrainei<\/strong><\/span>
\nMembri democra\u021bi \u0219i republicani ai Camerei Reprezentan\u021bilor care fac parte din comisiile pentru informa\u021bii, servicii armate, securitate intern\u0103, justi\u021bie \u0219i Helsinki, \u0219i anume: Bill Huizenga, Jason Crow, Sylvia Garcia, Eric Swalwell, Victoria Spartz, Linda Sanchez, Joe Wilson, Steve Cohen, Jim Costa \u0219i Robert Aderholt au recunoscut, de asemenea, rolul proeminent al Rom\u00e2niei \u00een gestionarea unei crize umanitare \u0219i de securitate cu puternice \"\"consecin\u021be \u00een regiune \u0219i la nivel global. Importan\u021ba sa, au spus ei, a fost reafirmat\u0103 de cooperarea dintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri \u00een contextul invaziei Rusiei \u00een Ucraina. Ace\u0219tia au prezentat sprijinul bipartizan pentru Ucraina, afirm\u00e2nd c\u0103 este esen\u021bial pentru men\u021binerea unei ordini interna\u021bionale bazate pe reguli.
\nAl\u0103turi de ambasadorul Andrei Muraru, Rom\u00e2nia a fost reprezentat\u0103 de senatorul Titus Corl\u0103\u021bean, pre\u0219edintele Comisiei de politic\u0103 extern\u0103 a Senatului, ministrul culturii Lucian Roma\u0219canu \u0219i deputa\u021bii Ben-Oni Ardelean, Alexandru Muraru, Pavel Popescu \u0219i Dan Cristian Popescu, to\u021bi din coali\u021bia guvernamental\u0103 format\u0103 din social-democra\u021bi, liberali \u0219i partidul minorit\u0103\u021bii maghiare UDMR.<\/p>\n

\n

Stabilitatea politic\u0103 a Rom\u00e2niei contribuie la faptul c\u0103 firmele olandeze investesc \u00een \u021bar\u0103 \u00een num\u0103r mare (peste 5800) \u0219i acest num\u0103r este \u00een continu\u0103 cre\u0219tere! Iar DRN, \u00een calitate de organiza\u021bie de afaceri, va continua s\u0103 sprijine antreprenorii \u00een acest sens, pentru a forma un noaberschap bun \u00een sensul comercial al cuv\u00e2ntului!<\/p>\n<\/blockquote>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Sectorul agricol \u0219i alimentar<\/span><\/strong><\/h1>\n<\/div>

Produc\u0103torul olandez de ingrediente de panifica\u021bie Royal Zeelandia Group va investi 800.000 de euro \u00een Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 \u00een 2023 <\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

„Inten\u021bion\u0103m s\u0103 acoperim \u00eentreaga hal\u0103 de produc\u021bie \u0219i de depozitare cu panouri solare, a\u0219a c\u0103 ar trebui s\u0103 fim capabili s\u0103 gener\u0103m noi \u00een\u0219ine o mare parte din energia consumat\u0103. Se vor face apoi investi\u021bii pentru a continua renovarea, pentru a spori siguran\u021ba angaja\u021bilor \u0219i pentru a continua digitalizarea. \"\"Avem alocate investi\u021bii de peste 800.000 de euro pentru anul viitor”, a declarat Ovidiu Bocaniciu, directorul general al Zeelandia Rom\u00e2nia.
\nEl a ad\u0103ugat c\u0103 cea mai mare provocare pentru 2023 va fi legat\u0103 de stabilitatea macroeconomic\u0103 \u0219i apoi de reorganizarea lan\u021bului de aprovizionare. \u00cen Rom\u00e2nia, activitatea Zeelandia a \u00eenceput \u00een 1998, odat\u0103 cu achizi\u021bionarea grupului polonez Superbake, inclusiv a filialei sale locale. Zeelandia a avut anterior o fabric\u0103 \u00een Bucure\u0219ti, dar apoi a investit 3 milioane de euro \u00eentr-o alt\u0103 fabric\u0103, la Ia\u0219i. \u00cen Ia\u0219i, compania are aproximativ 100 de angaja\u021bi. Managerul spune c\u0103 anul 2022 a fost mai dificil dec\u00e2t 2021 din cauza r\u0103zboiului din Ucraina \u0219i a inconsisten\u021bei lan\u021bului de aprovizionare, precum \u0219i a cre\u0219terii pre\u021burilor la energie. „Cu toate acestea, atingem niveluri similare de profitabilitate, iar v\u00e2nz\u0103rile au crescut semnificativ. Ne a\u0219tept\u0103m la o cifr\u0103 de afaceri de 73 de milioane de lei pentru 2022”. [1EUR =ong. 5RON] \u00cen 2021, Zeelandia a avut venituri de 61,4 milioane de lei \u0219i un profit net de 2,9 milioane de lei.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Pre\u021bul mediu \u00een Rom\u00e2nia pentru 1 ha de teren agricol a crescut la 7.601 euro <\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

Potrivit celor mai recente date publicate la nivel european \u0219i citate de Agrointeligenta, pre\u021bul mediu al unui hectar de teren arabil \u00een Uniunea European\u0103 \u00een 2021 a variat \u00eentre 3.661 de euro \u00een Croa\u021bia \u0219i 47.290 de euro \u00een Luxemburg, potrivit datelor publicate de Eurostat.
\n\"\"Pre\u021bul mediu al terenurilor din Rom\u00e2nia cre\u0219te de la an la an \u00cen cazul Rom\u00e2niei, pre\u021bul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de 7.601 euro \u00een 2021, \u00een cre\u0219tere de la 7.163 euro \u00een 2020. Prin compara\u021bie, pre\u021bul mediu al unui hectar de teren arabil \u00een 2021 a fost de 6 096 de euro \u00een Bulgaria, 5 940 de euro \u00een Fran\u021ba \u0219i 5 187 de euro \u00een Ungaria. Alte state membre \u00een care pre\u021bul mediu pe hectar de teren arabil este mai mic dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia sunt Lituania, Estonia, Letonia, Slovacia \u0219i Croa\u021bia.
\n\u00cen cazul Rom\u00e2niei, cele mai mari pre\u021buri pentru terenurile arabile sunt \u00een regiunea Bucure\u0219ti-Ilfov (10 707 EUR pe hectar) \u0219i cele mai mici \u00een regiunea Nord-Vest (6 206 EUR pe hectar), \u00een ambele cazuri mai mici dec\u00e2t \u00een 2020. Potrivit Eurostat, pre\u021bul terenurilor arabile depinde de mai mul\u021bi factori, inclusiv de legisla\u021bia na\u021bional\u0103, de clim\u0103, de proximitatea fa\u021b\u0103 de re\u021belele de transport, de calitatea solului, de sistemele de iriga\u021bii \u0219i de for\u021bele pie\u021bei legate de cerere \u0219i ofert\u0103.
\nSursa: agrointel.ro<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

C\u00e2te vaci de lapte au disp\u0103rut \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimii ani? <\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

Potrivit datelor publicate \u00een Planul Na\u021bional Strategic (PNS), at\u00e2t efectivul de vaci de lapte, c\u00e2t \u0219i produc\u021bia total\u0103 de lapte crud din Rom\u00e2nia au sc\u0103zut cu 3,3%, respectiv 18,4% \u00eentre 2010 \u0219i 2020, se arat\u0103 \u00een \u0219tirea de pe Agrointeligenta. „Fa\u021b\u0103 de anul 2015, c\u00e2nd se \u00eenregistrau 1.311.000 capete de vaci de lapte, num\u0103rul de vaci de lapte \u00een 2020 a sc\u0103zut la 1.2.300.000 de capete, diferen\u021ba de 81.000 de capete, reprezent\u00e2nd o reducere de 6,17%, ceea ce duce la o sc\u0103dere a produc\u021biei de lapte crud cu 6,47 %, de la 42.663.000 hl \u00een 2015 la 39.901.000 hl \u00een 2020”, arat\u0103 datele citate.<\/p>\n


\n \"\"
\n Cre\u0219te consumul de lapte pe cap de locuitor<\/span><\/p>\n

<\/strong> Acela\u0219i document mai arat\u0103 c\u0103, \u00eentre 2015 \u0219i 2020, consumul anual de lapte pe cap de locuitor a crescut cu 9,19%, de la 237 litri\/cap de locuitor la 259 litri\/cap de locuitor, \u00een timp ce produc\u021bia anual\u0103 total\u0103 de lapte a sc\u0103zut cu 7,54% \u00een aceea\u0219i perioad\u0103. Prin acordarea de subven\u021bii \u00eencep\u00e2nd cu anul 2023, Ministerul Agriculturii, Naturii \u0219i Calit\u0103\u021bii Alimentare urm\u0103re\u0219te s\u0103 men\u021bin\u0103 produc\u021bia de lapte la un anumit nivel, \u021bin\u00e2nd cont de urm\u0103toarele: – lipsa de oportunit\u0103\u021bi alternative de angajare \u00een zonele rurale; – riscul de abandonare a acestei activit\u0103\u021bi, care nu satisface nevoile de consum intern \u0219i pune astfel \u00een pericol securitatea alimentar\u0103; – necesitatea de a aproviziona pie\u021bele locale cu lapte \u0219i produse lactate pentru a utiliza capacit\u0103\u021bile de produc\u021bie existente, dintre care unele sunt \u00een prezent \u00eenchise. Cu toate c\u0103 Rom\u00e2nia se consider\u0103 o \u021bar\u0103 cu o important\u0103 activitate de cre\u0219tere a animalelor, produsele lactate sunt printre cele mai importate alimente. \u00cen cazul sm\u00e2nt\u00e2nii, de exemplu, raportul dintre produc\u021bia intern\u0103 \u0219i importuri este de 1 la 4. Pentru fiecare ton\u0103 de sm\u00e2nt\u00e2n\u0103 produs\u0103 pe plan intern, Rom\u00e2nia prime\u0219te \u00eenc\u0103 patru tone din str\u0103in\u0103tate pentru a acoperi consumul. „Solu\u021bia este dezvoltarea segmentului de produc\u021bie \u0219i procesare”, a declarat recent Tudorel Andrei, pre\u0219edintele Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS).
\nSursa: agrointel.ro<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Accent pe cre\u0219terea vi\u021beilor<\/em> <\/strong><\/span><\/p>\n<\/div>

Cre\u0219terea vi\u021beilor este sub presiune \u00een \u021a\u0103rile de Jos. \u00cen cazul \u00een care planurile de reducere a amoniacului vor fi puse \u00een aplicare, acestea vor avea consecin\u021be majore, \u00een special pentru cre\u0219terea animalelor \u0219i a vi\u021belului.
\nCre\u0219terea \u00een acest sector nu mai are loc \u00een \u021a\u0103rile de Jos. Din cauza provoc\u0103rilor men\u021bionate mai sus, sectorul se va reduce \u00een urm\u0103torii ani, cu aproximativ 10-15% fa\u021b\u0103 de 2021. Cel mai mare semn de \u00eentrebare aici este cum vor func\u021biona schemele de achizi\u021bie ale guvernului pentru sectorul vi\u021belului. Este probabil ca p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea anului 2023 s\u0103 existe mai mult\u0103 claritate \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, a declarat Jeroen van den Hurk, manager de sector Rabobank Food & Agri, cre\u0219terea intensiv\u0103 a animalelor.<\/p>\n

\"\"<\/strong><\/p>\n


\n F\u0103r\u0103 cre\u0219tere, dar cu o pozi\u021bie interna\u021bional\u0103 puternic\u0103<\/span><\/p>\n

<\/strong>\u00cen Rom\u00e2nia, cre\u0219terea vi\u021beilor nu este \u00eenc\u0103 dezvoltat\u0103. \u00cen plus, acum, un num\u0103r mare de vi\u021bei sunt transporta\u021bi cu vaporul, via Constan\u021ba, \u00een Orientul Mijlociu pentru a fi sacrifica\u021bi halal. Se preconizeaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 cifr\u0103 va fi redus\u0103 drastic de politicile UE \u00een urm\u0103torul deceniu. Din nou, ceea ce este o amenin\u021bare \u00een Olanda este o oportunitate \u00een Rom\u00e2nia.
\nAcest lucru este valabil nu numai pentru cre\u0219terea vi\u021belului, ci \u0219i pentru alte sectoare din sectorul agroalimentar (\u00een special porcinele, culturile arabile, lan\u021burile de lactate, conven\u021bionale \u0219i ecologice, inclusiv). Cuno\u0219tin\u021bele olandeze sunt apreciate.<\/p>\n

Rolul Agriprogess<\/span>
\n<\/strong> \"\"\"\"Agriprogress, \u00een cooperare cu Grupul operativ Agri & Food al DRN \u0219i Asocia\u021bia Cresc\u0103torilor de Vi\u021bel (VVK), a organizat o vizit\u0103 de studiu \u00een Rom\u00e2nia \u00een luna iunie a anului trecut. \u00cen timpul c\u0103l\u0103toriei – care a fost o alternan\u021b\u0103 pl\u0103cut\u0103 \u00eentre afaceri \u0219i cultur\u0103 – au fost vizita\u021bi o serie de actori cheie din acest sector \u00een Rom\u00e2nia, de exemplu Dutch Agritrading a lui Gert Bronkhorst (juc\u0103tor important \u00een comer\u021bul cu vi\u021bei), o serie de abatoare din Rom\u00e2nia, Jan de Boer de la DN Agrar (cea mai mare ferm\u0103 de lactate din Rom\u00e2nia) \u0219i Karpaten Meat (Black Angus pe baz\u0103 de iarb\u0103). Aceasta intercalat\u0103 cu vin bun de la Tohani din Mizil, Sergiana din Poiana Bra\u0219ov \u0219i tururi ale Sibiului \u0219i Bucure\u0219tiului. Ca r\u0103spuns la aceast\u0103 vizit\u0103, au fost organizate ulterior, \u00een toamn\u0103, dou\u0103 misiuni ale abatoarelor \u0219i ale cresc\u0103torilor de bovine la tauri de carne de vit\u0103, cresc\u0103tori de vi\u021bel, furnizori \u0219i abatoare din \u021a\u0103rile de Jos. \u00cen prezent se poart\u0103 discu\u021bii pentru dezvoltarea unui grajd de vi\u021bei, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea \u0219i dezvoltarea unui abator \u0219i achizi\u021bionarea unui lan\u021b<\/p>\n

\"\"
\nAgriprogress este bucuros s\u0103 ajute investitorii \u0219i antreprenorii olandezi s\u0103 pun\u0103 piciorul \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 cu mult spa\u021biu. Site-ul enumer\u0103 o serie de \u00eentreprinderi aflate \u00een prezent la v\u00e2nzare. Suntem bucuro\u0219i s\u0103 organiz\u0103m \u0219i \u00een acest an o serie de misiuni \u00een Rom\u00e2nia. RFO d\u0103 \u0219i ea o m\u00e2n\u0103 de ajutor, 50% din costuri pot fi pl\u0103tite de RFO.<\/p>\n

Mai multe informa\u021bii: www.agriprogress.com<\/a>.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Grupul olandez DN Agrar, cel mai mare produc\u0103tor de lapte crud din Rom\u00e2nia, cump\u0103r\u0103 800 de vaci Holstein<\/em> <\/strong><\/span><\/p>\n<\/div>

DN Agrar, o companie controlat\u0103 de un grup de investitori olandezi, listat\u0103 pe pia\u021ba AeRO de la BVB, a cump\u0103rat 800 de vaci Holstein pentru extinderea uneia dintre fermele sale. Obiectivul este de a ajunge la 12.500 de animale, fa\u021b\u0103 de cele 11.000 pe care le au \u00een prezent, prin extindere organic\u0103 sau achizi\u021bii de ferme.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

DN Agrar Group SA (DN) \u00ee\u0219i continu\u0103 investi\u021bia \u00een ferma Apold prin achizi\u021bionarea a 800 de vaci Holstein, potrivit unui anun\u021b al companiei. Potrivit companiei, investi\u021bia are ca scop cre\u0219terea capacit\u0103\u021bii de produc\u021bie \u0219i re\u00eennoirea efectivului de vaci de lapte \u0219i de tineret.<\/p>\n

\"\"„La DN AGRAR, continu\u0103m s\u0103 investim pentru dezvoltarea fermei. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, achizi\u021biile pentru ferma Apold ajung la un efectiv de 1.200 de animale, din care o parte vor fi folosite pentru re\u00eennoirea efectivului de vaci de lapte, iar o alt\u0103 parte pentru completarea noii capacit\u0103\u021bi de produc\u021bie a fermei. Investi\u021biile realizate anul trecut, pentru modernizarea \u0219i extinderea s\u0103lilor de muls, ne permit s\u0103 cre\u0219tem at\u00e2t m\u0103rimea efectivelor, c\u00e2t \u0219i produc\u021bia de lapte, f\u0103r\u0103 a compromite standardele de calitate care definesc activitatea noastr\u0103”, a declarat Jan Gijsbertus de Boer, pre\u0219edintele consiliului de administra\u021bie al DN Agrar Group.<\/p>\n

\n

\u00cen 2016, Jan de Boer a primit premiul Romanian Business Award din partea re\u021belei rom\u00e2ne\u0219ti din Olanda.<\/p>\n<\/blockquote>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Sfaturi pentru fermierii rom\u00e2ni \u00een vederea cre\u0103rii (mai multor) brise-v\u00e2nturi agricole<\/em> <\/strong><\/span><\/p>\n<\/div>

<\/a><\/p>\n

„Br\u00e2urile de v\u00e2nt (forestiere) realizate din specii agricole au fost propuse ca noutate de c\u0103tre speciali\u0219tii Academiei de \u0218tiin\u021be Agricole \u0219i Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-\u0218i\u0219e\u0219ti”, a anun\u021bat pre\u0219edintele acestui \u00eenalt for, prof. univ. dr. Valeriu Tab\u0103r\u0103 to.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

El a reiterat faptul c\u0103 schimb\u0103rile climatice nu sunt o poveste vag\u0103, ci o realitate. De asemenea, profesorul Tab\u0103r\u0103 a vorbit despre eforturile speciali\u0219tilor de a crea noi solu\u021bii pentru protejarea culturilor prin bariere forestiere (paraz\u0103pezi). „Parbrizul este absolut necesar. Ne-am g\u00e2ndit la o noutate pe care dorim s\u0103 o brevet\u0103m ca un fel de gard. Nu ne \u00eendrept\u0103m spre specii forestiere, ci spre specii agricole.
\n\"\"Vorbim de nuc negru, cire\u0219 s\u0103lbatic, eventual \u0219i tei, pentru a m\u0103ri suprafa\u021ba de plante melifere \u0219i apoi, la baza perdelei, (…) vom ad\u0103uga cire\u0219i de cear\u0103 \u0219i aluni – unde va func\u021biona, deci ceva care s\u0103 \u00eenchid\u0103 perdeaua \u00een jurul bazei”, a anun\u021bat profesorul Valeriu Tab\u0103r\u0103, fost ministru al Agriculturii. Pre\u0219edintele ASAS a precizat, \u00een cadrul emisiunii Agrostrategia, c\u0103 trebuie s\u0103 se \u021bin\u0103 cont de specificul climatic al fiec\u0103rei zone a \u021b\u0103rii atunci c\u00e2nd se realizeaz\u0103 paraz\u0103pezi forestiere din specii agricole. „Avem un fel de br\u00e2u de v\u00e2nt pentru pomi fructiferi la M\u0103rcule\u0219ti, pe baza unei teze a unui silvicultor de acum c\u00e2\u021biva aniTrebuie s\u0103 \u021binem cont de condi\u021biile fiec\u0103rei zone (…) Nu contest\u0103m br\u00e2urile de v\u00e2nt din silvicultur\u0103, care cu siguran\u021b\u0103 au valoarea lor, dar venim cu ni\u0219te complet\u0103ri, inclusiv din punct de vedere ecologic”, a spus prof. Tab\u0103r\u0103.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Un antreprenor rom\u00e2n investe\u0219te 1 milion de euro \u00een c\u0103tin\u0103 de mare ecologic\u0103 <\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

<\/a><\/p>\n

La Timi\u0219oara se afl\u0103 cea mai recent\u0103 linie de produc\u021bie a nectarului organic de c\u0103tin\u0103 de mare Frootya, un brand dezvoltat de un antreprenor local care a investit un milion de euro \u00een cultivarea plantei din 2013. Investi\u021bia a fost acoperit\u0103 de fonduri private \u0219i europene.
\n\"\"Linia de produc\u021bie Frootya include suc crud de c\u0103tin\u0103 de mare, precum \u0219i combina\u021bii de nectar de c\u0103tin\u0103 de mare cu mango, aronia, ghimbir, portocale \u0219i miere. \"\" C\u0103tin\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 cre\u0219te pe Valea Mure\u0219ului, \u00eentr-o ferm\u0103 dotat\u0103 cu toate facilit\u0103\u021bile necesare, \u00een condi\u021bii controlate \u0219i certificate ecologic. ‘\u00cen primul an de la lansarea brandului Frootya, \u00ee\u0219i propun o cifr\u0103 de afaceri de 250.000 de euro, din care 100.000 de euro vor proveni din v\u00e2nzarea de sucuri \u0219i nectaruri, iar restul din v\u00e2nzarea en-gros a fructelor de c\u0103tin\u0103 de mare’, spune Lucian Popa, managing partner la PALD Biofarm, compania care opereaz\u0103 brandul Frootya. Lucian Popa a decis s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 \u00een agricultur\u0103 \u00een 2013. A ales c\u0103tina de mare, un produs potrivit pentru agricultura ecologic\u0103, iar prima investi\u021bie a fost cump\u0103rarea unui teren de 42 de hectare \u00eentr-o zon\u0103 cu tradi\u021bie \u00een pomicultur\u0103 – Valea Mure\u0219ului, \u00een provincia Arad. \u00cen 2014, au fost plantate primele 10 hectare de c\u0103tin\u0103, iar \u00een 2019, proiectul a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 prima rund\u0103 de fonduri europene. \u00cen primii ani, c\u0103tina de mare a fost v\u00e2ndut\u0103 la procesatori interni \u0219i externi, cu ridicata. ‘\u00cen urma unei analize de pia\u021b\u0103 \u0219i a dorin\u021bei de a fi mai aproape de consumatorul final, am decis s\u0103 ad\u0103ug\u0103m sucuri \u0219i nectaruri la oferta noastr\u0103’, spune Lucian Popa. P\u00e2n\u0103 \u00een 2023, antreprenorul inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 se extind\u0103 cu o nou\u0103 linie de produc\u021bie automatizat\u0103, cu finan\u021bare european\u0103, \u0219i s\u0103 optimizeze costurile prin instalarea independen\u021bei energetice prin panouri fotovoltaice.<\/p>\n

\"\"C\u0103tin\u0103 de mare ( Hippophae rhamnoides<\/em> L.) este un arbust sau copac cu frunze caduce, cunoscut \u0219i sub numele de ananas siberian, ar\u021bar de nisip, boabe de mare \u0219i verbin\u0103. Hippophae<\/em> L. este originar\u0103 din Mun\u021bii Hengduan \u0219i din estul Himalaya \u0219i este larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een regiunile temperate din Eurasia. Fiecare parte a acestei plante (fructe, frunze, tulpini, ramuri, r\u0103d\u0103cini \u0219i spini) a fost folosit\u0103 \u00een mod tradi\u021bional \u00een medicin\u0103, \u00een suplimente nutritive, \u00een conservarea solului \u0219i a umidit\u0103\u021bii \u0219i \u00een crearea de habitate pentru animalele s\u0103lbatice. Acesta este motivul pentru care c\u0103tina de mare este cunoscut\u0103 popular sub numele de „planta minune”, „tufi\u0219ul de aur” sau „mina de aur”.
\n\u00cen ultimii ani, au existat numeroase rapoarte privind activit\u0103\u021bile farmacologice ale c\u0103tin\u0103i de mare, inclusiv activit\u0103\u021bile sale anticancerigene, antiinflamatorii, antimicrobiene \u0219i antivirale, precum \u0219i capacitatea sa de a ac\u021biona \u00een protec\u021bia cardiovascular\u0103). Nu exist\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 spinarea de mare are un mare poten\u021bial medicinal \u0219i terapeutic, care poate fi atribuit faptului c\u0103 spinarea de mare con\u021bine mai multe vitamine, carotenoizi, polifenoli \u0219i acizi gra\u0219i.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Sectorul constructiilor navale<\/span><\/strong><\/h1>\n<\/div>

Rom\u00e2nia are nevoie urgent\u0103 de putere maritim\u0103 suplimentar\u0103 \u0219i nu de declara\u021bii de inten\u021bie \u0219i\/sau promisiuni vagi<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

Av\u00e2nd \u00een vedere situa\u021bia de securitate din Marea Neagr\u0103 \u0219i din jurul acesteia, este urgent ca guvernul rom\u00e2n s\u0103 se hot\u0103rasc\u0103 \u0219i s\u0103 nu se mai lase intimidat de French Naval, care este o companie de stat.<\/p>\n

Ce a precedat<\/strong><\/span>
\nFran\u021ba \u0219i Rom\u00e2nia au semnat la 15 iunie 2022 un memorandum de \u00een\u021belegere care vizeaz\u0103 dezvoltarea capacit\u0103\u021bilor marinei rom\u00e2ne\u0219ti. Nimeni altul dec\u00e2t pre\u0219edintele Macron s-a deplasat \u00een Rom\u00e2nia, unde, \u00een marja vizitei sale, a fost semnat\u0103 scrisoarea de inten\u021bie. Odat\u0103 cu semnarea, proiectul de construc\u021bie a noilor corvete rom\u00e2ne\u0219ti de c\u0103tre Naval Group ar putea avansa. Acest proiect se desf\u0103\u0219oar\u0103 de aproximativ \u0219apte ani, f\u0103r\u0103 a se ob\u021bine prea mult teren. Iar \u00een 2023, acest lucru nu este \u00eenc\u0103 valabil.
\n\"\"<\/p>\n

Damen sau Naval Group?<\/span><\/strong>
\nCele patru noi corvete rom\u00e2ne\u0219ti urmau s\u0103 fie construite ini\u021bial de compania olandez\u0103 Damen. Cu toate acestea, c\u00e2nd un nou guvern a preluat mandatul \u00een Rom\u00e2nia, a decis s\u0103 organizeze totu\u0219i o licita\u021bie. Aceasta a fost c\u00e2\u0219tigat\u0103 de Naval Group \u00een 2019. Compania francez\u0103 de stat a fost sus\u021binut\u0103 \u00een acest demers de pre\u0219edintele Macron. Proiectul a implicat 1,6 miliarde de euro.
\nDamen a depus apoi o alt\u0103 obiec\u021bie oficial\u0103. Potrivit Damen, au existat mai multe nereguli \u00een cadrul licita\u021biei \u0219i al atribuirii. De exemplu, \u00een timpul licita\u021biei ar fi fost divulgate informa\u021bii, inclusiv elemente ale ofertei financiare. \u00cen cele din urm\u0103, pre\u021bul oferit de Naval Group a fost cu 50 de milioane de euro mai mic dec\u00e2t cel oferit de Damen.
\nDamen a depus o contesta\u021bie oficial\u0103 la autorit\u0103\u021bile anticorup\u021bie din Rom\u00e2nia \u0219i la Tribunalul Bucure\u0219ti. Cu toate acestea, acest lucru nu a avut niciun efect, l\u0103s\u00e2nd Naval Group drept c\u00e2\u0219tig\u0103tor final.<\/p>\n

\u00cent\u00e2rziere din cauza unui dezacord \u00eentre Fran\u021ba \u0219i Rom\u00e2nia<\/strong><\/span>
\nCu toate acestea, construc\u021bia corvetelor nu a \u00eenceput \u00eenc\u0103. \"\"Naval Group \u0219i \u0219antierul local din Constan\u021ba, unde urmeaz\u0103 s\u0103 fie construite corvetele, nu se pot pune de acord asupra responsabilit\u0103\u021bii construc\u021biei. Naval Group dore\u0219te ca responsabilitatea s\u0103 fie preluat\u0103 de partenerul s\u0103u rom\u00e2n, deoarece acesta trebuie s\u0103 construiasc\u0103 corvetele. Pentru Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103, acest lucru este exclus.
\nAceast\u0103 responsabilitate are leg\u0103tur\u0103 cu locul \u00een care ajunge factura \u00een cazul \u00een care ceva nu merge bine. Naval Group dore\u0219te ca navele s\u0103 fie construite pe un \u0219antier unde nu a mai fost construit\u0103 nicio nav\u0103 militar\u0103. De aceea, francezii nu vor s\u0103-\u0219i asume \u00eentreaga responsabilitate. Cu toate acestea, \u0219antierul ales a fost cel ales de francezi.<\/p>\n

Acest lucru face ca acest lucru s\u0103 fie mai interesant pentru Damen, care are dou\u0103 \u0219antiere navale \u00een Rom\u00e2nia, unde se construiesc nave militare de 20 de ani. La \u0219antierul de la Gala\u021bi se construie\u0219te nava de aprovizionare Den H elder, iar \u0219antierul de la Mangalia este chiar de\u021binut par\u021bial de statul rom\u00e2n.
\nDin cauza ne\u00een\u021belegerilor dintre Fran\u021ba \u0219i Rom\u00e2nia, semnarea efectiv\u0103 a contractului a fost am\u00e2nat\u0103 pentru o perioad\u0103 lung\u0103 de timp. Guvernul rom\u00e2n a stabilit de mai multe ori un termen limit\u0103, dar acesta a fost am\u00e2nat de fiecare dat\u0103. Acest lucru a dat Damen speran\u021ba c\u0103 va rec\u00e2\u0219tiga controlul asupra licita\u021biei p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, a ap\u0103rut \u00een aprilie 2022. De altfel, termenul limit\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul lunii aprilie a fost de asemenea ratat, dup\u0103 care a fost am\u00e2nat p\u00e2n\u0103 \u00een aceast\u0103 toamn\u0103. Iar memorandumul de \u00een\u021belegere semnat la 15 iunie 2022 nu a ie\u0219it din acest impas.<\/p>\n

Capacitatea limitat\u0103 a marinei rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong><\/span>
\n\"\"\u00centre timp (2023), planurile \u0219i oportunit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti par s\u0103 fi crescut. Ministrul rom\u00e2n al Ap\u0103r\u0103rii, Vasile D\u00eencu, a remarcat recent c\u0103 programul ini\u021bial era dep\u0103\u0219it: „Nu mai corespunde pe deplin nevoilor noastre. Avem nevoie de un program mult mai complex”.
\nFaptul c\u0103 Rom\u00e2nia are nevoie de un plus de influen\u021b\u0103 maritim\u0103 este incontestabil. \u00cen prezent, marina rom\u00e2neasc\u0103 are capacit\u0103\u021bi foarte limitate, cu trei fregate multifunc\u021bionale, inclusiv dou\u0103 nave second-hand din Marea Britanie. De asemenea, exist\u0103 \u0219apte corvete \u00een serviciu, dintre care cele trei tipuri Tarantul sunt mo\u0219tenite din epoca sovietic\u0103. \u00cen plus, Rom\u00e2nia are un submarin din clasa Kilo. Cu toate acestea, nu a mai navigat din 1996.
\nFor\u021bele navale ale Rom\u00e2niei inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 procedurile de achizi\u021bie a submarinelor \u00een 2023. Alte programe de achizi\u021bii includ nave de dragare a minelor, vehicule de asalt amfibiu \u0219i elicoptere.<\/span><\/p>\n

\"\"„Al\u0103turi de programul SIML (Sistemul mobil de lansare a rachetelor antinav\u0103), Armata Rom\u00e2niei acord\u0103 o mare importan\u021b\u0103, pe termen scurt, lans\u0103rii programului „Submarin \u00eempotriva amenin\u021b\u0103rilor de suprafa\u021b\u0103 \u0219i subacvatice” \u0219i achizi\u021bion\u0103rii de nave de v\u00e2n\u0103toare de mine, nave de interven\u021bie pentru scafandri, vehicule de asalt amfibiu \u0219i elicoptere cu capabilit\u0103\u021bi de lupt\u0103 la suprafa\u021b\u0103.
\n\u00cen ceea ce prive\u0219te \u00eenzestrarea \u0219i modernizarea, \u0219eful Statului Major al For\u021belor Navale a invocat ne demararea marelui program de achizi\u021bie a corvetelor multifunc\u021bionale ca fiind principalul motiv al neatingerii de c\u0103tre \u021bara noastr\u0103 a obiectivelor de capabilitate stabilite \u00een ceea ce prive\u0219te – fa\u021b\u0103 de NATO.<\/p>\n

„\u00cen anul 2022, eforturile structurilor For\u021belor Navale Rom\u00e2ne s-au concentrat pe realizarea serviciului permanent de lupt\u0103, pe supravegherea spa\u021biului maritim \u0219i fluvial din zona noastr\u0103 de responsabilitate, precum \u0219i pe opera\u021biunea de lupt\u0103 \u00eempotriva minelor marine, pe care am declan\u0219at-o din Ucraina dup\u0103 izbucnirea r\u0103zboiului”, a spus viceamiralul Mihai Panait, la \u00eenceputul prezent\u0103rii sale.<\/p>\n

\u0218i francezii?<\/strong><\/span>
\nPre\u0219edintele Macron a calificat noile dorin\u021be ale Rom\u00e2niei drept un „plan ambi\u021bios”, astfel \u00eenc\u00e2t este probabil ca acestea s\u0103 fie mai ample sau mai avansate dec\u00e2t corveta Gowind a Naval Group, aleas\u0103 anterior de rom\u00e2ni.
\nDe asemenea, Fran\u021ba vrea s\u0103 serveasc\u0103 Rom\u00e2nia \u00een planurile sale de a avea noi submarine. \u00cen 2018, Rom\u00e2nia a decis \u00een continuare s\u0103 nu cumpere submarine Type 214 de la tkMS din Germania, din lips\u0103 de fonduri. Cu toate acestea, acum bugetul ap\u0103r\u0103rii a fost majorat la 2,5% din PIB \u0219i se pare c\u0103 este posibil \u0219i mai mult. Noile submarine ar putea fi construite de Naval Group.<\/p>\n

\"\"

Noul ministru francez al ap\u0103r\u0103rii, S\u00e9bastien Lecornu (st\u00e2nga), semneaz\u0103 scrisoarea de inten\u021bie cu omologul s\u0103u rom\u00e2n, Vasile D\u00eencu. (Foto: Ap\u0103rarea francez\u0103)<\/p><\/div>\n

\"\" Atunci apare g\u00e2ndul c\u0103 m\u0103garul nu se \u00eempiedic\u0103 de dou\u0103 ori de aceea\u0219i piatr\u0103, pentru c\u0103, dac\u0103 Naval Francez\u0103 nu \u0219i-a \u00eendeplinit mai \u00eent\u00e2i obliga\u021biile, vor ap\u0103rea \u00eendoieli cu privire la punerea \u00een aplicare a noilor ordine. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, se are \u00een continuare acela\u0219i omolog de la Constan\u021ba care nu poate executa un astfel de proiect. Este posibil ca Guvernul rom\u00e2n s\u0103 opteze pentru o licita\u021bie public\u0103, deoarece exper\u021bii francezi Hugo Decis (Institutul Interna\u021bional de Studii Strategice) \u0219i Xavier Vavasseur (fost diplomat francez) pe care i-a consultat s-au dovedit a fi lega\u021bi de marina francez\u0103.<\/p>\n

Damen Shipyards a primit Premiul pentru afaceri rom\u00e2ne\u0219ti din partea Re\u021belei Rom\u00e2ne\u0219ti Olandeze \u00een 2014<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Damen Shipyards Mangalia construie\u0219te dou\u0103 structuri pentru platformele offshore care vor ajunge la un parc eolian offshore \u00een apropiere de New York.<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

<\/a><\/p>\n

\u0218antierul Naval Damen Mangalia din Rom\u00e2nia (DSMa), cea mai mare unitate a grupului, a anun\u021bat c\u0103 lucreaz\u0103 \u00een prezent la dou\u0103 proiecte de transmisie offshore HVDC (High-Voltage Direct Current), dou\u0103 suprastructuri destinate platformelor offshore.<\/p>\n

\"\"

Structuri offshore \u00een construc\u021bie la Damen Mangalia Foto: Damen Shipyards<\/p><\/div>\n

Cele dou\u0103 suprastructuri sunt construite \u00een baza unor contracte cu Aker Solutions, iar lucr\u0103rile au \u00eenceput anul trecut (2022) \u0219i, odat\u0103 cu \u00eenceperea asambl\u0103rii \u0219i a echip\u0103rii, primul proiect va fi livrat \u00een prima jum\u0103tate a anului 2023, iar cel de-al doilea \u00een primul trimestru al anului 2024.<\/p>\n

\"\"Dup\u0103 finalizare, platformele HVDC vor pleca spre situl Aker Solutions din Stord, Norvegia, unde echipamentul HVDC va fi instalat \u0219i pus \u00een func\u021biune \u00eenainte de a fi livrat la destina\u021bia final\u0103, a anun\u021bat Damen.<\/p>\n

Platformele HVDC vor fi apoi transportate la parcul eolian offshore Sunrise, situat la aproximativ 30 de mile est de Montauk Point \u00een Long Island, New York.
\nAcest lucru arat\u0103 c\u0103 Damen Shipyards este o companie versatil\u0103.Damen anun\u021b\u0103 c\u0103, \u00een cadrul acestor proiecte, se ocup\u0103 de construc\u021bii structurale, protec\u021bia suprafe\u021belor, echipamente, izola\u021bii, iluminat, conducte, cabluri locale \u0219i altele, precum \u0219i de construc\u021bia re\u021belelor de transport.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Sector Logistica si Transport<\/span><\/strong><\/h1>\n<\/div>

C\u00e2t c\u00e2\u0219tig\u0103 muncitorii rom\u00e2ni din transport \u0219i distribu\u021bie?<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

Peste 2.600 de locuri de munc\u0103 \u00een transport \u0219i distribu\u021bie au fost publicate de angajatori de la \u00eenceputul anului \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Acesta este unul dintre sectoarele care recruteaz\u0103 masiv, dar care atrage \u0219i un num\u0103r mare de candidaturi \u00een fiecare lun\u0103. Cele mai multe se adreseaz\u0103 candida\u021bilor \u00eencep\u0103tori \u0219i f\u0103r\u0103 experien\u021b\u0103, urma\u021bi de candida\u021bii de nivel mediu (cei cu o experien\u021b\u0103 \u00eentre doi \u0219i cinci ani \u00een domeniu).
\nLa \u00eenceputul anului, seniorii \u0219i managerii sunt mult mai pu\u021bin c\u0103uta\u021bi. „Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru c\u0103 vorbim de un domeniu cu o fluctua\u021bie mare de personal pe aceste segmente – entry \u0219i mid-level. \u00cen plus, volumele de afaceri ale angajatorilor din acest sector au crescut substan\u021bial \u00een ultimii doi ani, astfel c\u0103 nevoia de extindere natural\u0103 \"\"\"\"g de echipe au venit de aici. Doar pentru curieri, unul dintre cele mai c\u0103utate profile de candida\u021bi din transport \u0219i distribu\u021bie, de exemplu, avem \u00een prezent peste 700 de posturi vacante pe platform\u0103”, spune Roxana Dr\u0103ghici, Head of Sales \u00een cadrul eJobs .<\/p>\n

Salariul mediu al celor care lucreaz\u0103 \u00een transport \u0219i distribu\u021bie este de 3.500 de lei (710 euro) pe lun\u0103. Un promotor c\u00e2\u0219tig\u0103 2.800 de lei (568 de euro), \u00een timp ce media pentru un distribuitor auto ajunge la 4.000 de lei (811 euro).
\n\u0218oferii au un salariu mediu de 2.700 de lei(548 de euro), dar acest plafon se aplic\u0103 doar celor a c\u0103ror activitate nu presupune deplas\u0103ri \u00een alte ora\u0219e sau \u00een str\u0103in\u0103tate.
\n\u00cen ceea ce-i prive\u0219te pe \u0219oferi, plaja salarial\u0103 este foarte larg\u0103 \u0219i depinde de program, de timpul \u00een care este condus vehiculul \u0219i, bine\u00een\u021beles, de distan\u021bele pe care trebuie s\u0103 le parcurg\u0103.
\n\"\"De exemplu, salariul unui \u0219ofer de camion ajunge la o medie de aproape 3.800 de lei (771 de euro) pe lun\u0103, iar cel al unui \u0219ofer de camion pe rute interna\u021bionale poate dep\u0103\u0219i 14.000 de lei (2.840 de euro).
\nDe\u0219i salariul mediu \u00een acest domeniu este de 3.500 de lei (710 euro) \u0219i mai mult de jum\u0103tate dintre posturile vacante se adreseaz\u0103 candida\u021bilor \u00eencep\u0103tori, salariile oferite pentru posturi de specialist sau de conducere pot fi mai mari dec\u00e2t media general\u0103 a pie\u021bei pentru posturi similare. Astfel, au fost introduse salarii de 20.000 de lei(4058 euro) pentru func\u021bia de director economic, 18.000 de lei( 3652 euro) pentru Chief Technological Officer, 16.000 de lei(3246 euro) pentru manager de proiect sau 13.000 de lei(2637 euro) pentru un director administrativ.<\/p>\n

\u00cen ultima lun\u0103, au fost \u00eenregistrate 61.000 de cereri de angajare pentru locuri de munc\u0103 \u00een domeniul transporturilor \u0219i distribu\u021biei. 90% dintre cereri sunt pentru locuri de munc\u0103 \u00een \u021bar\u0103 \u0219i 5,3% pentru locuri de munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate.
\nPentru joburile entry-level, diferen\u021ba de salarii \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i \u021b\u0103rile din Europa de Vest poate fi de 1 la 5. 4,7% din cererile de angajare se refer\u0103 la locuri de munc\u0103 la distan\u021b\u0103.
\nCele mai mici salarii medii nete introduse p\u00e2n\u0103 \u00een prezent de lucr\u0103torii din transport \u0219i distribu\u021bie sunt pentru: Operator calculator – 2.300 lei(467 euro) Curier – 2.500 lei(507 euro) Responsabil depozit – 2.700 lei(507 euro) Tehnician – 2.700 lei(547 euro) Contabil debutant – 2.800 lei(568 euro)<\/p>\n

Ora\u0219ele cu cele mai mici salarii medii nete \u00een transport \u0219i distribu\u021bie sunt: Galatia: 1,800 lei(\u20ac 365) Vaslui: 2,300 lei( \u20ac 467) Buzau: 2,500 lei( \u20ac 507) Br\u0103ila: 2,500 lei(\u20ac 507) The cities with the highest average net wages in transport & distribution are: Bucure\u0219ti: 4.000 lei(812 euro) Cluj – Napoca: 3.800 lei(771 euro) Timi\u0219oara: 3.500 lei(710 euro) Sibiu: 3.300 lei(670 euro) Arad: 3.000 lei(609 euro)<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Mi\u0219carea ratei de conversie leu\/euro p\u00e2n\u0103 la 4 martie 2023)
\nPosturile pentru care au fost \u00eenregistrate cele mai mari valori salariale \u00een acest c\u00e2mp: Director economic: salariu mediu net la nivel na\u021bional – 6.500 lei( 1319), salariu maxim – 20.000 lei( 4058 euro) Director de proiect: salariu mediu net la nivel na\u021bional – 6.000 lei( 1217), salariu maxim – 16.000 lei(3246) Director de transport: salariu mediu net la nivel na\u021bional – 6.000 lei(\u20ac 1217), salariu maxim – 15.000 lei(\u20ac 3043) Planificator transporturi: salariu mediu net la nivel na\u021bional – 4.000 lei(\u20ac 812), salariu maxim – 13.000 LEI(\u20ac 2638) Specialist recrutare: salariu mediu net la nivel na\u021bional – 3.500 lei(\u20ac 710), salariu maxim – 12.000 lei(\u20ac 2435)<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Proiec\u021bii privind sectorul transporturilor din Rom\u00e2nia \u00een 2023<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

Pia\u021ba continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, iar Rom\u00e2nia devine un punct important pe harta transportului interna\u021bional
\n<\/strong> \"\"DSV Road, a treia cea mai mare companie de transport de marf\u0103 din Rom\u00e2nia \u0219i din Europa, estimeaz\u0103 c\u0103 pia\u021ba de transport de marf\u0103 din Rom\u00e2nia va continua s\u0103 creasc\u0103 \u00een 2023, dar nu la nivelul de anul trecut, Rom\u00e2nia va deveni un punct important pe harta transporturilor interna\u021bionale , iar serviciile de transport care ajut\u0103 companiile s\u0103 \u00ee\u0219i reduc\u0103 costurile vor fi cele mai c\u0103utate pe tot parcursul anului, acestea sunt principalele previziuni ale pie\u021bei de transport \u00een 2023, potrivit unei analize a companiei.<\/p>\n

„Evolu\u021bia pie\u021bei din Rom\u00e2nia este str\u00e2ns legat\u0103 de situa\u021bia de la nivel macro, de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe celelalte pie\u021be, de contextul regional. Urm\u0103rim \u00eentotdeauna factorii externi \u0219i, dac\u0103 ne uit\u0103m la anul 2023, ne a\u0219tept\u0103m \u00een principal la o consolidare a progreselor importante pe care le-am f\u0103cut anul trecut, dup\u0103 perioada de pandemie. De\u0219i efectele infla\u021biei se resimt, vedem poten\u021bialul de cre\u0219tere al serviciilor de transport, \u00een special al serviciilor de grupaj \u0219i intermodal, iar rea\u0219ezarea unor rute de transport, dup\u0103 r\u0103zboi, va oferi noi cre\u0219teri”, a declarat Sergiu Iordache, director general DSV Road.<\/p>\n


\n Pia\u021ba transporturilor continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103<\/span><\/p>\n

<\/strong>DSV Road estimeaz\u0103 c\u0103 pia\u021ba de transport din Rom\u00e2nia va continua s\u0103 creasc\u0103 \u00een acest an, dar nu va dep\u0103\u0219i nivelul din 2022. Mai exact, \u00een 2023, rata de cre\u0219tere a acestei industrii va \u00eencetini din cauza consumului mai mic, ca urmare a cre\u0219terii infla\u021biei.
\nDe fapt, sectorul transporturilor din Rom\u00e2nia este una dintre cele mai stabile ramuri ale economiei, cu o cre\u0219tere continu\u0103 chiar \u0219i \u00een perioade de criz\u0103.
\n\u00cen acest context, DSV Road estimeaz\u0103 o cre\u0219tere de 10% a afacerilor sale, ceea ce va consolida avansul accelerat din 2022, c\u00e2nd a \u00eenregistrat o cifr\u0103 de afaceri de 70 de milioane de euro, cu 40% mai mare dec\u00e2t \u00een anul precedent.<\/p>\n


\n Rom\u00e2nia devine din ce \u00een ce mai important\u0103 pe harta transporturilor interna\u021bionale<\/span><\/p>\n

<\/strong>Rom\u00e2nia devine o destina\u021bie din ce \u00een ce mai interesant\u0103 pe harta transportului interna\u021bional de m\u0103rfuri, care se estimeaz\u0103 c\u0103 va continua s\u0103 creasc\u0103 \u0219i \u00een 2023, de\u0219i evolu\u021bia va fi mai mic\u0103 dec\u00e2t anul trecut, c\u00e2nd activitatea a revenit puternic dup\u0103 pandemie.
\nDin punct de vedere al transportului de marf\u0103, Rom\u00e2nia a c\u0103p\u0103tat importan\u021b\u0103 la nivel interna\u021bional din mai multe motive, printre care r\u0103zboiul din Ucraina, care a mutat o parte din trafic \u00een \u021bara noastr\u0103, proiectele de infrastructur\u0103 pentru dezvoltarea autostr\u0103zilor \u0219i a c\u0103ilor ferate, dar \u0219i proiectele realizate cu bani europeni care au contribuit la dezvoltarea companiilor din Rom\u00e2nia. <\/strong><\/p>\n


\n Transportul \u00een regim de grupaj r\u0103m\u00e2ne cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 form\u0103 de transport<\/span><\/p>\n

<\/strong>Transportul de grupaj, \u00een care un singur camion poate fi \u00eenc\u0103rcat cu m\u0103rfurile mai multor companii, r\u0103m\u00e2ne cel mai solicitat mod de transport la nivelul pie\u021bei, \u00een special pentru importuri, dar din ce \u00een ce mai mult \u0219i pentru exporturi, datorit\u0103 avantajelor sale. Printre acestea se num\u0103r\u0103 capacitatea de a transporta orice greutate \u00eentre 10 kg \u0219i 2 500 kg f\u0103r\u0103 a fi necesar\u0103 \u00eenc\u0103rcarea unui camion complet, ceea ce optimizeaz\u0103 costurile pentru companii cu p\u00e2n\u0103 la 80%, precum \u0219i viteza de transport c\u0103tre diferi\u021bi destinatari.<\/p>\n

\"\"
\nCre\u0219terea transportului \u00een regim de grupaj este sus\u021binut\u0103 din ce \u00een ce mai mult de dezvoltarea comer\u021bului electronic \u0219i a serviciilor online, precum \u0219i de minimizarea stocurilor.
\n\u00cen cadrul DSV Road, transportul \u00een regim de grupaj este cel mai solicitat serviciu, reprezent\u00e2nd 60% din cifra de afaceri a companiei. P\u00e2n\u0103 \u00een 2022, cererea de grupaj \u00een cadrul activit\u0103\u021bilor de transport va cre\u0219te cu 40%.<\/p>\n

<\/span>Transportul intermodal \u00een cre\u0219tere rapid\u0103<\/span>
\n<\/strong>Transportul intermodal, care const\u0103 \u00een combinarea a dou\u0103 moduri de transport (de exemplu, feroviar \u0219i rutier), devine din ce \u00een ce mai important pe pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 de transport, datorit\u0103 costurilor mai mici \u0219i efectelor pozitive asupra mediului, o preocupare tot mai important\u0103 pentru companii.La DSV Road, transportul intermodal se afl\u0103 pe locul doi \u00een topul celor mai solicitate servicii, cre\u0219terea cererii pentru acest tip de transport fiind estimat\u0103 la minimum 20% p\u00e2n\u0103 \u00een 2023.<\/p>\n


\n Solu\u021biile de transport ecologic c\u00e2\u0219tig\u0103 vitez\u0103 \u00een Rom\u00e2nia<\/span><\/p>\n

<\/strong>Racordarea la standardele UE \u0219i la directivele europene a dus la cre\u0219terea interesului companiilor pentru reducerea emisiilor de CO2 \u0219i, astfel, la implementarea solu\u021biilor de transport ecologic.
\n\"\"De\u0219i este \u00eenc\u0103 la \u00eenceput \u00een Rom\u00e2nia, partea de sustenabilitate c\u00e2\u0219tig\u0103 teren, mai ales \u00een contextul \u00een care strategia ESG a devenit o parte esen\u021bial\u0103 a strategiei de afaceri a companiilor.
\nDe exemplu, DSV Road a dezvoltat solu\u021bia CO2 Reporting Tool, un sistem de monitorizare a impactului de mediu al amprentei de carbon rezultat\u0103 din utilizarea combustibilului \u00een transportul rutier de marf\u0103, ceea ce duce la reducerea \u00een timp real a cantit\u0103\u021bii de emisii de CO2 pe lot de m\u0103rfuri transportate \u0219i a standardului pe camion.
\nDe asemenea, Grupul DSV, din care face parte \u0219i DSV Road, a lansat recent cel mai ambi\u021bios program de sustenabilitate pentru a-\u0219i reduce amprenta de carbon. \u00een urm\u0103torii cinci ani.
\nPrin acest program special, DSV Road, cu sediul \u00een Rom\u00e2nia, se al\u0103tur\u0103 cursei ini\u021biativelor de protejare a mediului, acceler\u00e2nd cre\u0219terea diviziei de Transport Verde cu noi proiecte de reducere a emisiilor de carbon.
\n„Acord\u0103m o importan\u021b\u0103 din ce \u00een ce mai mare serviciilor ecologice, iar utilizarea tehnologiei noastre pentru a monitoriza cantitatea de emisii de carbon eliminate din aer permite companiilor s\u0103 vad\u0103 impactul asupra mediului. De asemenea, este \u00een concordan\u021b\u0103 cu misiunea DSV Road de a reduce emisiile de carbon cu p\u00e2n\u0103 la 40% p\u00e2n\u0103 \u00een 2030”, explic\u0103 Sergiu Iordache, director general DSV Road.<\/p>\n


\n Activitatea de export, din ce \u00een ce mai intens\u0103<\/span><\/p>\n

<\/strong>O alt\u0103 tendin\u021b\u0103 important\u0103 este cre\u0219terea activit\u0103\u021bii de export, \u00eenregistr\u00e2ndu-se progrese at\u00e2t \u00een categoriile tradi\u021bionale de export, c\u00e2t \u0219i \u00een cele noi. Diversificarea economiei autohtone a crescut tot mai mult, iar Rom\u00e2nia a urcat \u00een topurile interna\u021bionale care analizeaz\u0103 nivelul de complexitate al economiilor lumii, ajung\u00e2nd pe locul 19 \u00een topul celor mai complexe \u0219i avansate \u021b\u0103ri din 133 de state ale lumii, dup\u0103 un avans de 20 de locuri \u00een doar c\u00e2\u021biva ani, potrivit unei analize a Universit\u0103\u021bii Harvard.<\/p>\n


\n Digitalizarea este din ce \u00een ce mai vizibil\u0103 \u00een sectorul transporturilor<\/span><\/p>\n

<\/strong>Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, pia\u021ba de logistic\u0103 \u0219i transporturi din Rom\u00e2nia va cunoa\u0219te o transformare continu\u0103, \u00een contextul \u00een care digitalizarea redefine\u0219te modul \u00een care sunt v\u0103zute opera\u021biunile \u0219i serviciile \u00een acest sector. Solu\u021bii precum urm\u0103rirea transportului de marf\u0103 direct la client, cum ar fi aplica\u021bia ETA a DSV Road, vor fi deosebit de utile, deoarece \u00een contextul actual va continua s\u0103 existe problema cre\u0219terii timpilor de a\u0219teptare la frontier\u0103.
\nDSV Road se a\u0219teapt\u0103 ca tendin\u021bele industriei din acest an s\u0103 creeze un impuls pozitiv \u0219i s\u0103 consolideze pozi\u021bia pie\u021bei rom\u00e2ne\u0219ti, una dintre cele mai importante pie\u021be din regiune.
\nSursa: DSV Road<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Istoricul transportului de cereale din Rom\u00e2nia prin Portul Constan\u021ba<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

Traficul de m\u0103rfuri prin portul Constan\u021ba \u00een primele 11 luni din 2022 a \u00eenregistrat o cre\u0219tere de aproximativ 10% fa\u021b\u0103 de anul 2021, care a fost, de asemenea, un an record, potrivit Agrointeligen\u021ba.<\/p>\n

\"\"Portul Constan\u021ba a jucat un rol strategic pentru tranzitul de m\u0103rfuri din \u0219i spre aceast\u0103 \u021bar\u0103 \u00een 2022, dup\u0103 izbucnirea r\u0103zboiului din Ucraina, astfel c\u0103 agen\u021bii guvernamentale \u0219i companii private au investit masiv \u00een portul rom\u00e2nesc, potrivit adevarul.ro.
\nPotrivit datelor estimative ale Companiei Na\u021bionale Administra\u021bia Porturilor Maritime SA (CN APM), debitul de marf\u0103 \u00een primele 11 luni din 2022 a fost de 69,7 milioane de tone, \u00een cre\u0219tere cu aproximativ 10% fa\u021b\u0103 de 2021, un an record. ‘Pe baza rezultatelor de p\u00e2n\u0103 acum, anul 2022 reprezint\u0103 un an cu un nou record istoric de trafic pentru portul Constan\u021ba’, a declarat Florin Vi\u0219an, directorul general al CN APM.
\nCerealele au fost principalele m\u0103rfuri transportate de Portul Constan\u021ba Potrivit datelor, cerealele reprezint\u0103 grupa de m\u0103rfuri cu cea mai mare pondere \u00een totalul transporturilor, peste 30%, Portul Constan\u021ba consolid\u00e2ndu-\u0219i pozi\u021bia pentru acest tip de marf\u0103. Din punct de vedere cantitativ, produc\u021bia de cereale \u00een primele 11 luni a fost de 22,4 milioane de tone. Principalele \u021b\u0103ri c\u0103tre care au fost direc\u021bionate transporturile de cereale au fost Egipt, Iordania, Filipine, Arabia Saudit\u0103, Spania, Turcia, Israel, Sudan \u0219i Tunisia.
\nPotrivit CN APM, structura traficului de m\u0103rfuri prin porturile maritime rom\u00e2ne\u0219ti arat\u0103 c\u0103 pe primul loc se situeaz\u0103 cerealele, urmate de \u021bi\u021bei, m\u0103rfuri diverse, produse petroliere, minereu de fier \u0219i \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte. Din traficul total de aproape 70 de milioane de tone de m\u0103rfuri, importurile reprezint\u0103 peste 23 de milioane de tone, exporturile peste 22 de milioane de tone, tranzitul – 20,5 milioane de tone, iar cabotajul aproximativ 4 milioane de tone.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Principalele \u021b\u0103ri importatoare sunt Turcia, Brazilia, Grecia, Georgia, Ucraina \u0219i Italia. \u00cen ceea ce prive\u0219te exporturile, primele \u021b\u0103ri sunt: Egipt, Spania, Turcia, Iordania, Iran, Olanda, Algeria, SUA \u0219i Maroc. Portul Constan\u021ba are acum un rol strategic Vizan a ad\u0103ugat c\u0103 portul Constan\u021ba are un rol strategic \u00een contextul actual.
\n‘\u00cen contextul actual, rolul strategic al Portului Constan\u021ba ca hub regional de marf\u0103 a devenit mai proeminent ca niciodat\u0103 \u0219i a devenit o rut\u0103 important\u0103, esen\u021bial\u0103 pentru traficul de marf\u0103 din zon\u0103. Portul Constan\u021ba a devenit un nod maritim vital care leag\u0103 Europa de vest \u0219i estul Europei centrale de Asia Central\u0103, Orientul \u00cendep\u0103rtat \u0219i Africa de Nord.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

‘Importan\u021ba portului se datoreaz\u0103, de asemenea, conexiunilor maritime strategice cu Dun\u0103rea, precum \u0219i leg\u0103turilor feroviare \u0219i rutiere’, a ad\u0103ugat Florin Vizan. \u00cen acest an, Guvernul Rom\u00e2niei \u0219i administra\u021bia portuar\u0103 au investit sute de milioane de euro pentru a cre\u0219te capacitatea portului, iar companiile private cu opera\u021biuni portuare \u0219i-au m\u0103rit \u0219i ele investi\u021biile. Printre acestea se num\u0103r\u0103 reabilitarea infrastructurii feroviare \u0219i rutiere a portului, precum \u0219i proiecte de modernizare a infrastructurii de distribu\u021bie a energiei electrice \u0219i a serviciilor publice. \u00cen acela\u0219i timp, \u00een ceea ce prive\u0219te investi\u021biile private, \u00een Portul Constan\u021ba este \u00een curs de amenajare un terminal RORO \u0219i de marf\u0103, un proiect de 75 de milioane de euro implementat de DP World.<\/p>\n

Sursa: agrointel.ro<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Sectorul IT<\/span><\/strong><\/h1>\n<\/div>

Investcorp intr\u0103 \u00een ac\u021bionariatul rom\u00e2no-olandez NetRom Software<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

\"\"\"\"NetRom Software kri jgt un nou ac\u021bionar majoritar. Casa de investi\u021bii Investcorp Technology Partners, care apar\u021bine grupului cu acela\u0219i nume cu sediul \u00een Bahrain, intr\u0103 \u00een ac\u021bionariatul companiei de software, care are aproape 500 de angaja\u021bi \u0219i birouri \u00een Utrecht, Arnhem \u0219i \u00een ora\u0219ele rom\u00e2ne\u0219ti Craiova \u0219i Timi\u0219oara.<\/p>\n

Cu o injec\u021bie de capital nedivulgat\u0103, Investcorp se al\u0103tur\u0103 ac\u021bionarilor actuali. Ace\u0219tia sunt fondatorul \u0219i directorul executiv Han in ‘t Veld, al\u021bi membri ai echipei de conducere \u0219i investitorul IceLake, cu sediul \u00een Amsterdam, care a intrat \u00een afacere \u00een 2019 dup\u0103 ce a achizi\u021bionat ac\u021biuni de la investitori informali. P\u0103r\u021bile nu furnizeaz\u0103 informa\u021bii financiare suplimentare cu privire la tranzac\u021bia lor.
\nConform ultimului raport anual disponibil, cel din 2021, NetRom Software a realizat v\u00e2nz\u0103ri nete de 21,5 milioane de euro, din care a ob\u021binut un profit dup\u0103 impozitare de aproape 3 milioane de euro. \u00cen acela\u0219i an, NetRom Software \u0219i-a mutat sediul central din Breda \u00een spa\u021bii mai mari \u00een parcul de afaceri Papendorp din Utrecht. Printre clien\u021bi se num\u0103r\u0103 compania de cablu \u0219i telecomunica\u021bii VodafoneZiggo, compania de leasing auto LeasePlan \u0219i compania de transport public Transdev.<\/p>\n


\n „Juc\u0103tor cheie<\/span><\/p>\n

<\/strong>\"\"Cu Investcorp ca principal furnizor de capital, NetRom Software \u00ee\u0219i propune s\u0103 se dezvolte \u00een continuare \u0219i s\u0103 intre pe noi pie\u021be geografice. \u00centr-o declara\u021bie de pres\u0103, fondatorul In ‘t Veld a calificat intrarea casei de investi\u021bii drept un pas esen\u021bial pentru a deveni un „juc\u0103tor important” \u00een industria sa.
\nInvestitorul cu sediul \u00een Bahrain a fost \u00eenc\u0103 de anul trecut \u00een aten\u021bia presei ca posibil cump\u0103r\u0103tor al lui AC Milan. \u00cenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1982, Investcorp investe\u0219te \u00een numeroase industrii, dar \u00een trecut \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat notorietatea mai ales prin implicarea sa \u00een m\u0103rci de lux precum Gucci \u0219i Tiffany.
\nSurse: NetRom, Ziarul Financiar \u0219i Profit<\/p>\n

Han in ‘t Veld este membru al Consiliului de Administra\u021bie al Re\u021belei Rom\u00e2ne\u0219ti din Olanda, iar NetRom a primit premiul Romanian Business Award \u00een 2015<\/strong><\/em><\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Blog: Post Craiova: Schiphol sau Schiphel? <\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

De dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, pot fi g\u0103sit la Aeroportul Schiphol. \u00cen prezent, este cunoscut \u0219i sub numele de „Schiphel”. \u00cen ciuda recentei acoperiri negative, cred c\u0103 ar trebui s\u0103 fac o pledoarie pentru aeroport. Totul este subiectiv, dar, timp de zeci de ani, Schiphol a fost pentru mine o oaz\u0103 de eficien\u021b\u0103 \u0219i lux. Unul dintre aeroporturile care se reg\u0103se\u0219te mereu pe listele celor mai bune aeroporturi din lume. Invariabil \u00een primele trei locuri \u00een Europa \u0219i \u00een primele zece la nivel mondial.<\/p>\n

\"\"Acum, mul\u021bi oameni par s\u0103 fie dornici s\u0103 dea foc complet aeroportului. Mi se pare prea u\u0219or. Este un pic cam g\u00e2f\u00e2itor \u0219i poate nedrept s\u0103 judec\u0103m companiile – sau oamenii – numai sau \u00een principal pe baza ultimelor lor performan\u021be.
\n\u00centr-adev\u0103r, \u00een marea majoritate a cazurilor, acest lucru este complet nejustificat.
\n\u00cen cazul aeroportului Schiphol, se spulber\u0103 astfel 150 de ani de istorie a avia\u021biei dintr-o singur\u0103 lovitur\u0103, pe baza circumstan\u021belor speciale, a agita\u021biei de ast\u0103zi.<\/p>\n

Pentru a judeca cu adev\u0103rat ceva, trebuie s\u0103 cuno\u0219ti contextul. Circumstan\u021bele \u00een care se fac alegeri \u0219i \u00een care trebuie s\u0103 se fac\u0103 treab\u0103.
\n\u00cen sistemul \u00een care lucr\u0103m cu to\u021bii, viteza \u0219i eficien\u021ba trebuie s\u0103 fie ob\u021binute la cel mai mic cost posibil. Aceasta este lumea \u00een care tr\u0103im.
\nEliminarea furnizorilor externi – pentru opera\u021biunile de manipulare a bagajelor de la Schiphol exist\u0103 nu mai pu\u021bin de opt – este cea mai bun\u0103 practic\u0103 pentru aproape toate industriile.<\/p>\n

\u00cen acest proces, Schiphol a cunoscut o criz\u0103 de coroan\u0103 f\u0103r\u0103 precedent, cu milioane de pasageri mai pu\u021bin dec\u00e2t \u00een mod normal. Nu este o situa\u021bie \u00een care s\u0103 trage\u021bi cu generozitate \u0219i \u00een mod preventiv sforile pungii pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi condi\u021biile de munc\u0103 ale angaja\u021bilor dumneavoastr\u0103.
\nUnul dintre motivele plauzibile pentru actuala lips\u0103 de personal este efectul secundar al „economiei flash”, \u00een care alimentele, mesele \u0219i pachetele sunt livrate instantaneu.
\nAceast\u0103 nou\u0103 industrie de livrare ac\u021bioneaz\u0103 ca un magnet pe pia\u021ba muncii. Industria hotelier\u0103 sufer\u0103 la fel de mult ca \u0219i Schiphol.<\/p>\n

Pute\u021bi da vina pe Schiphol pentru c\u0103 nu a prev\u0103zut aceast\u0103 schimbare pe pia\u021ba for\u021bei de munc\u0103?
\nPoate c\u0103 – la fel ca aproape toate aeroporturile din \u021b\u0103rile vecine – nu au anticipat suficient efectele pe termen lung ale politicilor lor. Nu te po\u021bi a\u0219tepta la loialitate din partea unor oameni care sunt pl\u0103ti\u021bi minim pentru munca grea. Cu siguran\u021b\u0103 nu cu noi locuri de munc\u0103 competitive.<\/p>\n

Fie c\u0103 sunte\u021bi critic fa\u021b\u0103 de politicile de personal de la Schiphol sau fa\u021b\u0103 de traficul aerian \u00een general, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu schimb\u0103rile climatice: din pozi\u021bia noastr\u0103 confortabil\u0103 \u0219i u\u0219or accesibil\u0103 din centrul Europei, totul este u\u0219or de strigat. Mai mult la periferia Europei, deschiderea ora\u0219elor \u0219i a regiunilor prin intermediul aeroporturilor regionale ofer\u0103 un impuls economic extraordinar. Evaluarea mea personal\u0103 pe termen lung cu privire la Schiphol r\u0103m\u00e2ne \u00een mare parte neschimbat\u0103 pentru moment, par\u021bial din aceast\u0103 cauz\u0103.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Sectorul avia\u021biei<\/span><\/strong><\/h1>\n<\/div>

HiSky, compania aerian\u0103 fondat\u0103 de doi antreprenori moldoveni, \u0219i-a triplat num\u0103rul de pasageri p\u00e2n\u0103 \u00een 2022<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

Compania aerian\u0103 HiSky a avut peste 900.000 de pasageri \u00een perioada 2021-2022 \u0219i \u00een primele dou\u0103 luni din 2023, cu o cre\u0219tere de 300% \u00een 2022 fa\u021b\u0103 de anul precedent.
\nCompania aerian\u0103 spune c\u0103 estimeaz\u0103 o dublare a num\u0103rului de pasageri p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2023, la 1,3 milioane. Compania, fondat\u0103 de doi antreprenori din Republica Moldova, a s\u0103rb\u0103torit duminic\u0103, 5 martie, primii doi ani de operare a zborurilor regulate \u0219i charter pentru pia\u021ba din Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova.<\/p>\n

\"\"
\n„Peste 900.000 de pasageri au c\u0103l\u0103torit cu HiSky \u00een perioada 2021-2022 \u0219i \u00een primele dou\u0103 luni din 2023, cu o cre\u0219tere raportat\u0103 pentru 2022 de 300% fa\u021b\u0103 de valorile \u00eenregistrate \u00een anul precedent. La finalul anului 2021, \u00een contextul \u00een care traficul aerian global de pasageri a fost cu peste 50% mai mic dec\u00e2t \u00een perioada pre-pandemic\u0103, compania a raportat 200.000 de pasageri transporta\u021bi”, se arat\u0103 \u00een comunicat.
\n\u00cen primii doi ani de activitate, HiSky, cu cele cinci aeronave din flota sa, a efectuat peste 8.600 de zboruri, reprezent\u00e2nd aproximativ 19.000 de ore \u0219i peste 8,6 milioane de mile. Aeronavele, care fac parte din familia Airbus A320, \u0219i anume o aeronav\u0103 A319-100 \u0219i patru aeronave A320-200, au o vechime medie de mai pu\u021bin de \u0219apte ani \u0219i sunt distribuite \u00een cele trei baze opera\u021bionale ale companiei din Bucure\u0219ti, Cluj-Napoca \u0219i Chi\u0219in\u0103u.
\nPortofoliul companiei aeriene include at\u00e2t destina\u021bii interne (Bucure\u0219ti – Cluj-Napoca \u0219i Bucure\u0219ti – Timi\u0219oara), c\u00e2t \u0219i 14 rute interna\u021bionale, cu plecare din Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova, de pe aeroporturile din Bucure\u0219ti, Cluj, Ia\u0219i, Baia Mare \u0219i Chi\u0219in\u0103u.
\n\u00cen ceea ce prive\u0219te indicatorii de performan\u021b\u0103, \u00een ciuda crizei acute de personal la sol care a cauzat probleme \u00een majoritatea aeroporturilor, 8% dintre zborurile operate de HiSky au avut \u00eent\u00e2rzieri, cu un timp mediu de a\u0219teptare de mai pu\u021bin de 50 de minute.
\nSursa foto: HiSky<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Wizz Air suspend\u0103 toate zborurile spre \u0219i dinspre Chi\u0219in\u0103u din 14 martie<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

\"\"„Wizz Air a monitorizat \u00eendeaproape situa\u021bia de securitate din Moldova \u0219i a fost \u00een contact permanent cu diverse autorit\u0103\u021bi \u0219i agen\u021bii locale \u0219i interna\u021bionale pentru a asigura cel mai \u00eenalt nivel de siguran\u021b\u0103 \u0219i securitate a opera\u021biunilor. Siguran\u021ba pasagerilor \u0219i a echipajului r\u0103m\u00e2ne prima prioritate a Wizz Air, iar din cauza evolu\u021biilor recente din Moldova \u0219i a riscului ridicat, dar nu iminent, \u00een spa\u021biul aerian al \u021b\u0103rii, Wizz Air a luat decizia dificil\u0103, dar responsabil\u0103, de a suspenda toate zborurile c\u0103tre Moldova. Chi\u0219in\u0103u \u00eencep\u00e2nd cu 14 martie”, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat de pres\u0103 al Wizz Air.
\nPotrivit sursei citate, Wizz Air va oferi zboruri suplimentare din Ia\u0219i dup\u0103 14 martie, ceea ce ar putea ajuta cet\u0103\u021benii moldoveni. Aceasta este o nou\u0103 rut\u0103 de la Ia\u0219i c\u0103tre Berlin \u0219i va cre\u0219te frecven\u021ba zborurilor c\u0103tre Barcelona, Milano Bergamo, Bologna, Roma Ciampino, Roma Fiumicino, Dortmund, Larnaca, Londra Luton \u0219i Treviso din Ia\u0219i, cea mai apropiat\u0103 destina\u021bie din re\u021beaua Wizz Air.
\nRutele de la Chi\u0219in\u0103u c\u0103tre Budapesta \u0219i Praga sunt suspendate, f\u0103r\u0103 o alternativ\u0103 imediat\u0103 care s\u0103 le \u00eenlocuiasc\u0103. Capacitatea r\u0103mas\u0103 folosit\u0103 \u00een prezent cu destina\u021bia Chi\u0219in\u0103u va fi transferat\u0103 c\u0103tre alte destina\u021bii din re\u021beaua Wizz Air.
\nClien\u021bii afecta\u021bi care au rezervat bilete direct prin wizzair.com sau prin aplica\u021bia mobil\u0103 a companiei aeriene vor fi notifica\u021bi prin e-mail \u0219i pot alege s\u0103 rezerve un alt bilet gratuit, pentru o rambursare de 120% din tariful ini\u021bial pl\u0103tit ca credit pentru rezerv\u0103ri viitoare sau o rambursare de 100% din pre\u021bul biletului, precizeaz\u0103 compania.
\nWizz Air spune c\u0103 va continua s\u0103 evalueze situa\u021bia \u00een mod constant.<\/p>\n

\"\"
\nLa 14 februarie, Republica Moldova \u0219i-a \u00eenchis temporar spa\u021biul aerian mar\u021bi, dup\u0103 ce autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne au informat Chi\u0219in\u0103ul c\u0103 a fost detectat „un obiect neidentificat de mici dimensiuni, asem\u0103n\u0103tor unui balon meteorologic”. Potrivit Autorit\u0103\u021bii Avia\u021biei Civile, zborurile au fost suspendate mai mult de trei ore.
\nDemersul vine \u00een contextul \u00een care at\u00e2t pre\u0219edintele ucrainean Volodymyr Zelensky, c\u00e2t \u0219i Maia Sandu au avertizat c\u0103 exist\u0103 un plan al serviciilor secrete ruse\u0219ti de a distruge Republica Moldova.
\nPre\u0219edintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a anun\u021bat recent c\u0103 Moscova are un plan de subminare a \u021b\u0103rii, „cu implicarea subversivilor cu preg\u0103tire militar\u0103, camufla\u021bi \u00een haine civile, care vor \u00eentreprinde ac\u021biuni violente, atacuri asupra unor cl\u0103diri de stat \u0219i lu\u0103ri de ostatici”.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

O nou\u0103 companie aerian\u0103 low-cost intr\u0103 pe pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103, \u00eentr-o curs\u0103 abandonat\u0103 de Blue Air<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

De atunci, biletul va fi mai scump Operatorul low-cost norvegian Norwegian, care se preg\u0103te\u0219te s\u0103 opereze zboruri comerciale regulate din \u0219i spre Rom\u00e2nia \u00eencep\u00e2nd cu luna iunie a acestui an, a decis s\u0103 majoreze pre\u021bul biletelor cu aproximativ 20%, inclusiv din var\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Operatorul va lansa prima rut\u0103 pe 23 iunie \u00eentre capitalele Norvegiei \u0219i Rom\u00e2niei. Aceast\u0103 rut\u0103 a fost operat\u0103 de Blue Air p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie 2022, iar acum doar Wizz Air opereaz\u0103 zboruri c\u0103tre aeroportul Sandefjord Torp, aflat la 120 de kilometri de capitala Norvegiei.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Institutul de Statistic\u0103 confirm\u0103 redresarea traficului aerian din Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 \u00een 2022<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

\"\"Traficul aerian de pasageri a crescut cu 87,6% fa\u021b\u0103 de anul precedent \u00een Rom\u00e2nia, \u00een 2022, de la 11,17 milioane la peste 20,97 milioane de pasageri, potrivit datelor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS)
\nCu aproximativ 6,33 milioane de pasageri la \u00eembarcare \u0219i aproximativ 6,25 milioane la debarcare, Aeroportul Henri Coand\u0103 din Bucure\u0219ti s-a clasat anul trecut pe primul loc \u00een ceea ce prive\u0219te traficul de pasageri. Au urmat Aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca \u0219i Aeroportul Interna\u021bional din Ia\u0219i.
\nPrincipalele aeroporturi de origine au fost Londra Luton – 868 364 de pasageri, Milano Bergamo – 496 551, Viena – 299 126 de pasageri, M\u00fcnchen – 292 591, Madrid Barajas – 284 023 \u0219i Istanbul International – 273 928.
\n\u00centre timp, cei mai mul\u021bi pasageri pe zborurile regulate s-au \u00eembarcat pentru Londra Luton – 857.602 pasageri, Milano Bergamo – 505.191, Viena – 317.634 \u0219i Munchen – 313.603.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Sectorul Energetic<\/span><\/strong><\/h1>\n<\/div>

Investitorul olandez Photon Energy lanseaz\u0103 un parc fotovoltaic de 5,7 MWp \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

Olandezii de la Photon Energy au conectat la re\u021bea prima instala\u021bie fotovoltaic\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00een comuna \u0218iria, care va furniza anual circa 8,7 GWh de energie regenerabil\u0103 \u00een re\u021beaua administrat\u0103 de Enel E-Distribu\u021bie Banat.<\/p>\n

\"\"
\nPhoton Energy Engineering, o subsidiar\u0103 a grupului olandez Photon Energy dedicat\u0103 serviciilor de inginerie, achizi\u021bii \u0219i construc\u021bii, a finalizat \u0219i conectat la re\u021bea prima sa central\u0103 fotovoltaic\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00een comuna \u0218iria, cu o capacitate de 5,7 MWp.
\nPanourile vor furniza anual aproximativ 8,7 GWh de energie regenerabil\u0103 c\u0103tre re\u021beaua administrat\u0103 de Enel E-Distribu\u021bie Banat.
\nCompania se a\u0219teapt\u0103 ca centrala s\u0103 genereze venituri de 1,4 milioane de euro \u00een urm\u0103toarele 12 luni, pe baza estim\u0103rilor actuale ale pre\u021burilor de baz\u0103 ale energiei electrice din Rom\u00e2nia.
\n\"\"„Suntem foarte mul\u021bumi\u021bi de punerea \u00een func\u021biune a primei noastre centrale electrice din Rom\u00e2nia, una dintre pie\u021bele noastre cheie din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, care sus\u021bine cre\u0219terea unui flux de venituri recurente din produc\u021bia de energie electric\u0103 nepoluant\u0103”, a declarat Georg Hotar, CEO al Photon Energy Group.
\nCentrala, situat\u0103 \u00een apropiere de Siria, \u00een provincia Arad, se \u00eentinde pe o suprafa\u021b\u0103 de 9,3 hectare de teren \u0219i este dotat\u0103 cu aproximativ 10.600 de panouri solare. Centrala este de\u021binut\u0103 \u0219i exploatat\u0103 de Siria Solar SRL, o companie special\u0103 de\u021binut\u0103 integral de Photon Energy Group.
\nPortofoliul Photon Energy include 89 de centrale solare cu o capacitate de produc\u021bie combinat\u0103 de 97,6 MWp. \u00cen prezent, cu o capacitate total\u0103 de peste 80 MWp, energia curat\u0103 este v\u00e2ndut\u0103 direct pe pia\u021ba energiei, f\u0103r\u0103 subven\u021bii.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Consumul de energie regenerabil\u0103 pe \u021b\u0103ri<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

Dintre statele membre ale UE, Suedia se situeaz\u0103 pe primul loc \u00een 2021, cu peste dou\u0103 treimi (68,6%) din energia utilizat\u0103 pentru \u00eenc\u0103lzire \u0219i r\u0103cire provenind din surse regenerabile (\u00een principal pompe de c\u0103ldur\u0103 \u0219i biomas\u0103).<\/span><\/p>\n

\"\"
\nSuedia este urmat\u0103 de Estonia (61,3%), Letonia (57,4%), Finlanda (52,6%), Lituania (48,6%), Portugalia (42,6%), Danemarca (41,5%), Cipru (41,3%), Croa\u021bia (38%) ), Austria (35,4%), Slovenia (35,2%), Malta (31,1%), Grecia (31,1%), Bulgaria (25,6%) \u0219i Rom\u00e2nia <\/b>(24,48%), peste media UE de 22,9%.<\/span><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, cea mai mic\u0103 pondere a surselor regenerabile pentru \u00eenc\u0103lzire \u0219i r\u0103cire a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00een Irlanda (5,2%), \u021a\u0103rile de Jos (7,7%)<\/b> \u0219i Belgia (9,2%).<\/span><\/p>\n

Toate statele membre ale UE au raportat cre\u0219teri \u00eentre 2004 \u0219i 2021. Cele mai mari progrese au fost \u00eenregistrate \u00een Cipru (32,1 puncte procentuale), Malta (30,3 puncte procentuale), Estonia (28 puncte procentuale) \u0219i Suedia (22,7 puncte procentuale). Cre\u0219teri mai mici au fost \u00eenregistrate \u00een Irlanda (2,3 puncte procentuale), Belgia (6,3 puncte procentuale) \u0219i \u021a\u0103rile de Jos (5,5 puncte procentuale<\/b>).<\/span><\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Rom\u00e2nia devine principalul furnizor de combustibil al Ucrainei<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

Ucraina a importat o cantitate record de benzin\u0103 \u00een ianuarie pentru a evita o posibil\u0103 penurie de combustibil dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a embargoului impus de UE asupra livr\u0103rilor de produse petroliere din Rusia. O treime din combustibil a provenit din Rom\u00e2nia, de departe noul furnizor principal al Kievului.
\nOMV Petrom \u0219i Rompetrol au fost responsabile pentru 40% din benzina exportat\u0103 \u00een Ucraina de companiile rom\u00e2ne\u0219ti \u00een luna ianuarie.
\nUcraina a importat \u00een aceea\u0219i lun\u0103 un total de 202.600 de tone de benzin\u0103, un nivel record \u00een ultimii ani, din care o treime a provenit din Rom\u00e2nia, potrivit presei ucrainene citate de Profit.ro . Companiile rom\u00e2ne\u0219ti au livrat \u00een Ucraina nu mai pu\u021bin de 63.400 de tone de benzin\u0103, cantitate egal\u0103 cu jum\u0103tate din benzina exportat\u0103 \u00een statul vecin \u00een primele 9 luni ale anului trecut, 130.000 de tone, potrivit datelor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS).<\/p>\n

\"\"
\nCele 63.400 de tone de benzin\u0103 furnizate Ucrainei sunt cu doar 10.000 de tone mai pu\u021bin dec\u00e2t consumul mediu lunar de benzin\u0103 al ma\u0219inilor din Rom\u00e2nia.
\nSe spune c\u0103 peste 40% din livr\u0103rile de benzin\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 c\u0103tre Ucraina \u00een ianuarie au provenit de la Petrobrazi, o rafin\u0103rie de\u021binut\u0103 de OMV Petrom, \u0219i Petromidia, o rafin\u0103rie de\u021binut\u0103 de Rompetrol. Prin compara\u021bie, ceilal\u021bi mari furnizori de benzin\u0103 ai Ucrainei, \u0219i anume Polonia, Lituania \u0219i Grecia, au exportat \u00eempreun\u0103 81 600 de tone de benzin\u0103 \u00een Ucraina.
\nCompaniile ucrainene au vrut s\u0103 stocheze combustibil \u00een ianuarie, \u00eenainte de introducerea embargoului UE asupra importurilor de combustibil din Rusia, care a intrat \u00een vigoare la 5 februarie anul trecut. Mai multe p\u0103r\u021bi ale Ucrainei au suferit, de asemenea, \u00eentreruperi de energie electric\u0103 din cauza atacurilor \u0219i bombardamentelor ruse\u0219ti, ceea ce i-a determinat pe unii s\u0103 recurg\u0103 la generatoare, care au nevoie de combustibil.
\nCre\u0219terea spectaculoas\u0103 a exporturilor de carburan\u021bi din Rom\u00e2nia c\u0103tre Ucraina poate fi explicat\u0103 \u0219i prin faptul c\u0103 aceasta din urm\u0103 nu mai import\u0103 volume semnificative din Bulgaria, din cauza tensiunilor dintre autorit\u0103\u021bile de la Sofia \u0219i gigantul rus Lukoil.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Sectorul financiar, economic \u0219i fiscal<\/span><\/strong><\/h1>\n<\/div>

Studiul Mazars privind fuziunile \u0219i achizi\u021biile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est este disponibil<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

\u00cenceputul anului 2022 a anun\u021bat un an turbulent at\u00e2t pentru pie\u021bele europene, c\u00e2t \u0219i pentru cele globale, c\u00e2nd Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie. Tendin\u021bele care se manifestau deja \u00een 2021, infla\u021bia \u00een cre\u0219tere \u0219i costurile mai mari ale \u00eemprumuturilor, au fost puternic consolidate. R\u0103zboiul a provocat \u0219ocuri \u00een ceea ce prive\u0219te aprovizionarea, \u00een special pe pia\u021ba angro a gazelor naturale.
\n\"\"\u00centre timp, impunerea sanc\u021biunilor economice asupra Rusiei a complicat \u0219i mai mult peisajul negocierilor. \u00cen acest context, blocajele din lan\u021bul de aprovizionare \u0219i deficitul de for\u021b\u0103 de munc\u0103, mo\u0219tenire a pandemiei, au continuat s\u0103 fr\u00e2neze cre\u0219terea economic\u0103. Condi\u021biile unei \u00een\u021belegeri cu greu ar fi putut fi mai dificile. Dar, dup\u0103 cum arat\u0103 raportul nostru, impactul asupra activit\u0103\u021bii de fuziuni \u0219i achizi\u021bii din regiunea ECE a fost mult mai pu\u021bin pronun\u021bat dec\u00e2t se temea ini\u021bial. De fapt – \u0219i cu excep\u021bia anului 2021, un an record oarecum anormal \u00een ceea ce prive\u0219te fuziunile \u0219i achizi\u021biile – at\u00e2t volumul tranzac\u021biilor, c\u00e2t \u0219i valoarea total\u0103 a acestora \u00een 2022 au atins noi maxime \u00een ECE. Primele patru \u021b\u0103ri \u00een ceea ce prive\u0219te volumul de fuziuni \u0219i achizi\u021bii \u00een ECE \u00een 2022 au fost Polonia (cu 235 de tranzac\u021bii), Austria (120), Republica Ceh\u0103 (81) \u0219i Rom\u00e2nia (76).<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te valoarea total\u0103 a tranzac\u021biilor, Polonia \u0219i Austria au ocupat, de asemenea, primele dou\u0103 locuri, urmate de Ungaria \u0219i apoi de Croa\u021bia. Noi obliga\u021bii de raportare pentru operatorii de platforme digitale DAC7 a fost transpus\u0103 \u00een legisla\u021bia na\u021bional\u0103, Rom\u00e2nia fiind unul dintre primele state din UE care a transpus reglement\u0103rile DAC7, al\u0103turi de Austria, Danemarca, Fran\u021ba, Ungaria, Croa\u021bia \u0219i Belgia. Noua directiv\u0103 european\u0103 DAC7 va fi pus\u0103 \u00een aplicare \u00een \u021a\u0103rile de Jos prin Legea de punere \u00een aplicare a Directivei UE privind schimbul de date Economia platformelor digitale.
\nPentru a desc\u0103rca studiul, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 vizita\u021bi https:\/\/www.mazars.ro<\/a><\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

ING consider\u0103 c\u0103 infla\u021bia de la sf\u00e2r\u0219itul anului \u00een Rom\u00e2nia este de 7,4%, iar reducerea dob\u00e2nzilor nu este cu totul imposibil\u0103<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

\"\"Infla\u021bia total\u0103 \u00een Rom\u00e2nia va ajunge la 7,4%, cu riscuri de sc\u0103dere, iar dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 va r\u0103m\u00e2ne la 7%, de\u0219i o anumit\u0103 reducere a dob\u00e2nzii nu este complet exclus\u0103, a declarat Valentin T\u0103taru, economistul \u0219ef al ING Bank Rom\u00e2nia.\"\"
\nEfectele de baz\u0103, plafoanele pre\u021burilor la energie \u0219i stabilizarea pre\u021burilor interna\u021bionale la energie \u0219i alimente \u00eemping \u00een jos ratele infla\u021biei, \u00een timp ce for\u021bele ascendente constau \u00een cre\u0219teri ale costurilor care nu s-au reflectat \u00eenc\u0103 pe deplin \u00een pre\u021burile de consum, presiuni salariale \u0219i rate reale \u00eenc\u0103 negative, a explicat acesta.
\n\u00cen ceea ce prive\u0219te ratele de pe pia\u021ba interbancar\u0103, care sunt importante pentru dob\u00e2nzile la creditele private, T\u0103taru crede c\u0103 „s-a atins un minim”, dar pre\u021burile nu vor atinge neap\u0103rat un minim.
\n„Ne a\u0219tept\u0103m la o stabilitate \u00een jurul nivelurilor actuale. Este probabil ca situa\u021bia lichidit\u0103\u021bilor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acomodativ\u0103, de\u0219i excedentul ar putea sc\u0103dea la niveluri mai u\u0219or de gestionat. \u00cen cazul \u00een care traiectoria infla\u021biei va surprinde (chiar \u0219i numai pu\u021bin) \u00een jos, nu excludem o reducere modest\u0103 a ratei la sf\u00e2r\u0219itul anului 2023”, a spus el.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Henk Paardekooper, CEO al First Bank: Nu avem o criz\u0103 economic\u0103. Economia Rom\u00e2niei are cifre mult mai bune dec\u00e2t ne a\u0219teptam. Este unul dintre cele mai bune spectacole din Europa<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

\"\"Economia Rom\u00e2niei are o performan\u021b\u0103 mai bun\u0103 dec\u00e2t se a\u0219tepta, a declarat Henk Paardekooper, CEO al First Bank. De\u0219i exist\u0103 o percep\u021bie de criz\u0103 economic\u0103, Rom\u00e2nia \u0219i Europa nu intr\u0103 \u00een recesiune, a spus el.<\/p>\n

„Nu cred c\u0103 vremurile de ast\u0103zi sunt mai nesigure dec\u00e2t de obicei. Am trecut printr-o pandemie, apoi am experimentat consecin\u021bele economice ale acestei pandemii \u0219i apoi criza din Ucraina. Oamenii tind s\u0103 cread\u0103 c\u0103 trecem printr-o criz\u0103 din punct de vedere economic, dar nu ne confrunt\u0103m cu o criz\u0103. Avem PNRR, creat ca r\u0103spuns la pandemie, dar economia Rom\u00e2niei \u0219i a Europei s-a dovedit a fi mult mai rezistent\u0103.”<\/p>\n

Comisia European\u0103 consider\u0103 c\u0103 economia rom\u00e2neasc\u0103 va cre\u0219te cu 2,5% \u00een 2023, prognoz\u0103 revizuit\u0103 \u00een cre\u0219tere, fa\u021b\u0103 de cre\u0219terea economic\u0103 a\u0219teptat\u0103 de +1,8% \u00een 2023. Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS) a anun\u021bat o cre\u0219tere real\u0103 de 4,8% a PIB-ului Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Partea bun\u0103 care a r\u0103mas dup\u0103 pandemie este acest plan de rezilien\u021b\u0103. R\u0103zboiul a crescut infla\u021bia \u0219i pre\u021burile la energie, dar acum vedem c\u0103 economia Rom\u00e2niei \u0219i a Europei este mult mai rezistent\u0103. \u00cen urm\u0103 cu \u0219ase luni, toat\u0103 lumea vorbea despre o recesiune \u0219i despre c\u00e2t de mare va fi, dar nu ne confrunt\u0103m cu una. Ieri, Comisia European\u0103 \u0219i Uniunea European\u0103 \u0219i-au actualizat prognoza de cre\u0219tere a PIB-ului pentru Europa \u0219i Rom\u00e2nia \u0219i nu ne vom confrunta cu o recesiune. Rom\u00e2nia are cifre mai bune dec\u00e2t ne a\u0219teptam. Este unul dintre cele mai performante din Europa.<\/p>\n

Rom\u00e2nia<\/strong> este lider \u00een Europa de Est \u00een ceea ce prive\u0219te cre\u0219terea economic\u0103. \u00cen Ungaria \u0219i Polonia, infla\u021bia \u0219i cre\u0219terea pre\u021burilor creditelor au afectat grav economia. La Budapesta, presa atrage aten\u021bia asupra faptului c\u0103 salariul brut lunar pe economie este mai mic dec\u00e2t cel din Rom\u00e2nia, 578 de euro, fa\u021b\u0103 de 600 de euro<\/p>\n

\u00cen Ungaria<\/strong>, presa atrage aten\u021bia asupra faptului c\u0103 Ungaria se afl\u0103 singur\u0103 dup\u0103 Bulgaria, considerat\u0103 cea mai s\u0103rac\u0103 economie din UE. \u00cen timp ce Rom\u00e2nia are cea mai mare cre\u0219tere salarial\u0103 medie din UE, peste 14% pe an, \u00een perioada ianuarie 2013-2023, indicatorul pentru Ungaria este sub 6%.<\/p>\n

Vremea mai cald\u0103 dec\u00e2t \u00een mod normal a salvat economia Uniunii Europene<\/strong> de la recesiune, printre altele. Dintre \u021b\u0103rile est-europene, Rom\u00e2nia s-a descurcat cel mai bine \u00een al patrulea trimestru al anului trecut, anun\u021bat ca fiind cel mai dificil dintre toate. Acestea au ajutat consumul \u0219i investi\u021biile \u00een active, cum ar fi ma\u0219inile \u0219i infrastructura.<\/p>\n

Cre\u0219terea modest\u0103 de 1% a PIB-ului fa\u021b\u0103 de trimestrul precedent este uria\u0219\u0103 \u00een compara\u021bie cu rezultatele colegilor din regiune \u0219i chiar cu cele ale economiilor mai estice din zona euro. Polonia<\/strong> a evitat recesiunea datorit\u0103 contribu\u021biei la consum a milioanelor de refugia\u021bi ucraineni pe care i-a primit.<\/p>\n

Bulgaria<\/strong> s-a remarcat prin revenirea exporturilor. \u00cen Ungaria, pe de alt\u0103 parte, au ap\u0103rut temeri legate de faptul c\u0103 \u021bara a r\u0103mas \u00een urm\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te nivelul de trai \u0219i salariile, \u00een timp ce pre\u021burile cresc vertiginos. Economia a \u00eencheiat anul 2022 \u00een recesiune, cu pre\u021buri pentru unele produse maghiare mai mari dec\u00e2t \u00een Occident \u0219i cu doar salariul minim brut mai mare dec\u00e2t cel din Bulgaria. Investi\u021biile \u0219i consumul au \u00eencetinit, iar seceta sever\u0103 a afectat produc\u021bia agricol\u0103.<\/p>\n

Nici m\u0103car Republica Ceh\u0103<\/strong>, cea mai matur\u0103 economie din regiune, nu a sc\u0103pat de recesiune, deoarece consumul a \u00eencetinit, \u00een parte din cauza cre\u0219terii puternice a facturilor la energie, pre\u021bul pl\u0103tit pentru a reduce dependen\u021ba de gazele naturale ruse\u0219ti.<\/p>\n

Previziunile economice de iarn\u0103 publicate recent de Comisia European\u0103 arat\u0103 c\u0103 economia Rom\u00e2niei a crescut cu 1% \u00een ultimele trei luni ale anului trecut fa\u021b\u0103 de trimestrul anterior, \u00een timp ce PIB-ul Ungariei a sc\u0103zut cu 0,3%. Economia ceh\u0103 a sc\u0103zut \u00een acela\u0219i ritm. Bulgaria a crescut cu 0,7%. CE nu a dispus de date pentru Polonia. Dar cre\u0219terea de 1% din trimestrul al treilea arat\u0103 c\u0103 economia Poloniei, cea mai mare din Europa de Est, a evitat pentru moment recesiunea (dou\u0103 trimestre consecutive de sc\u0103dere a PIB-ului), de\u0219i anul trecut au existat semne de recesiune iminent\u0103. Ce urmeaz\u0103? De\u0219i incertitudinile economice create de r\u0103zboiul Rusiei \u00eempotriva Ucrainei, politica Chinei de stopare a pandemiei Covid-19, deficitele \u0219i seceta fac ca modelele de proiec\u021bii pe termen lung s\u0103 fie dep\u0103\u0219ite,<\/p>\n

Lan\u021burile de aprovizionare sunt resetate, economiile \u0219i companiile se reechilibreaz\u0103, iar institu\u021biile de prognoz\u0103 au avut timp s\u0103 \u00ee\u0219i recalibreze algoritmii. Estim\u0103rile Comisiei Europene arat\u0103 o \u00eencetinire dramatic\u0103 a cre\u0219terii economice \u00een Europa de Est<\/strong> \u0219i \u00een \u00eentreaga Uniune \u00een primele trei luni ale acestui an, urmat\u0103 de o accelerare modest\u0103.<\/p>\n

PIB-ul Rom\u00e2niei, Ungariei \u0219i Bulgariei va cre\u0219te cu 0,2% \u00een primul trimestru. Republica Ceh\u0103 va stagna, ceea ce ar reprezenta o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire fa\u021b\u0103 de evolu\u021biile din trimestrele anterioare. \u00cen restul UE, se a\u0219teapt\u0103 ca Germania<\/strong> s\u0103 intre \u00eentr-o recesiune u\u0219oar\u0103, cu o ad\u00e2ncime maxim\u0103 de minus 0,2%. Dintre marile economii, doar Austria<\/strong> va avea aceea\u0219i soart\u0103. Italia<\/strong> va \u00eenceta s\u0103 mai scad\u0103 undeva la limita recesiunii, Spania<\/strong> va \u00eencetini p\u00e2n\u0103 la o cre\u0219tere marginal\u0103, iar Fran\u021ba<\/strong>va stagna.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te Rom\u00e2nia, Comisia European\u0103 a precizat c\u0103 economia a crescut \u00een primele trei trimestre ale anului trecut, sus\u021binut\u0103 de investi\u021biile fixe \u0219i de consumul privat, pe fondul unei pie\u021be a for\u021bei de munc\u0103 puternice \u0219i al cre\u0219terii salariilor. M\u0103surile guvernamentale de atenuare a impactului cre\u0219terii pre\u021burilor la energie au contribuit, de asemenea, la acest lucru.<\/p>\n

Aceste rezultate arat\u0103 c\u0103 Ungaria<\/strong> se afl\u0103 doar \u00een urma Bulgariei<\/strong> (cu un salariu minim de mai pu\u021bin de 400 de euro), considerat\u0103 cea mai s\u0103rac\u0103 economie din UE. \u00cen timp ce Rom\u00e2nia are cea mai mare cre\u0219tere salarial\u0103 medie din UE, de peste 14% pe an, indicatorul pentru Ungaria<\/strong> este de sub 6%. Devalorizarea continu\u0103 a forintului joac\u0103 un rol principal \u00een aceast\u0103 evolu\u021bie slab\u0103, scrie Budapest Business Journal.<\/p>\n

Un sondaj realizat de compania de asigur\u0103ri Aegon<\/strong> a ar\u0103tat, de asemenea, c\u0103 majoritatea maghiarilor consider\u0103 c\u0103 nivelul lor de trai s-a deteriorat \u00een ultimele \u0219ase luni, iar principalul motiv este cre\u0219terea pre\u021burilor la alimente. Un factor important care contribuie la cre\u0219terea pre\u021burilor la alimente este deprecierea forintului, care face ca importurile s\u0103 fie mai scumpe. Conform datelor CE, PIB-ul Ungariei<\/strong> s-a contractat cu 0,4% \u00een trimestrul al treilea al anului trecut, pe m\u0103sur\u0103 ce efectele pozitive ale stimulentelor fiscale anterioare au disp\u0103rut, iar problemele din agricultur\u0103 au fost cauzate de seceta sever\u0103. Investi\u021biile \u0219i consumul au \u00eencetinit, \u00een timp ce restabilirea lan\u021burilor de aprovizionare a dus la o revenire a exporturilor. \u00cen ultimul trimestru al anului trecut, estim\u0103rile CE arat\u0103 o sc\u0103dere a PIB-ului cauzat\u0103 de erodarea cererii din cauza scumpirii energiei. \u00cen schimb, Polonia<\/strong> a continuat pe calea cre\u0219terii economice, \u00een ciuda v\u00e2nturilor potrivnice, ajutat\u0103 de politicile fiscale expansioniste, de o pia\u021b\u0103 a muncii robust\u0103 \u0219i de afluxul mare de refugia\u021bi din Ucraina. Cu toate acestea, cre\u0219terea a \u00eencetinit semnificativ \u00een trimestrul al patrulea, \u00een parte din cauza infla\u021biei ridicate \u0219i a cre\u0219terii credit\u0103rii.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Num\u0103rul firmelor cu capital str\u0103in nou \u00eenfiin\u021bate \u00een Rom\u00e2nia a crescut cu 25,5% p\u00e2n\u0103 \u00een 2022<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

Num\u0103rul firmelor cu capital str\u0103in nou \u00eenfiin\u021bate \u00een Rom\u00e2nia a crescut cu 25,5% \u00een 2022 fa\u021b\u0103 de 2021, la 7.368 de unit\u0103\u021bi, potrivit datelor centralizate de Oficiul Na\u021bional al Registrului Comer\u021bului (ONRC)
\n\"\"Cele 7.368 de societ\u0103\u021bi noi au avut un capital social emis \u00een valoare total\u0103 de 45,567 milioane de dolari, cu 5% mai mic dec\u00e2t cel al societ\u0103\u021bilor \u00eenregistrate anul trecut, de 47,941 milioane de dolari.
\n\u00cen func\u021bie de domeniile de activitate, \u00een luna decembrie, cele mai multe \u00eenmatricul\u0103ri au fost \u00eenregistrate \u00een decembrie \u00een comer\u021bul cu ridicata \u0219i cu am\u0103nuntul, repararea autovehiculelor \u0219i a autovehiculelor (25,05% din total), profesii liberale, activit\u0103\u021bi administrative, \u0219tiin\u021bifice \u0219i tehnice (20,81%), transporturi, depozitare \u0219i comunica\u021bii (19,6%), \u00een func\u021bie de domeniile de activitate.
\nLa sf\u00e2r\u0219itul lunii decembrie 2022, \u00een Rom\u00e2nia existau 244.215 societ\u0103\u021bi comerciale cu participare str\u0103in\u0103 la capitalul social. Valoarea capitalului emis a fost de 67,647 miliarde de dolari.Cel mai mare num\u0103r de companii cu participare str\u0103in\u0103 a fost \u00een r\u00e2ndul investitorilor din Italia \u0219i respectiv 51.794 (capital emis de 4,053 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalurilor proprii apar\u021bine companiilor olandeze, respectiv 12,64 miliarde de dolari, \u00een 5.873 de companii.<\/strong><\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Economia Rom\u00e2niei va cre\u0219te mai repede dec\u00e2t cea a vecinilor s\u0103i care stagneaz\u0103<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

Fondul Monetar Interna\u021bional (FMI) se a\u0219teapt\u0103 ca economia Rom\u00e2niei s\u0103 \u00eenregistreze o cre\u0219tere de 3,1% \u00een acest an, sus\u021binut\u0103 de finan\u021barea din partea Uniunii Europene, de stabilitatea monetar\u0103 \u0219i de investi\u021biile str\u0103ine, ceea ce va permite economiei s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 vecini stagnan\u021bi precum Polonia \u0219i Ungaria. \"\"Cre\u0219terea economic\u0103 a Rom\u00e2niei se bazeaz\u0103 pe finan\u021barea din partea Uniunii Europene, pe stabilitatea monetar\u0103 \u0219i pe investi\u021biile str\u0103ine, par\u021bial determinate de relocalizarea din Rusia \u0219i Ucraina. Potrivit Reuters, \u021bara s-a apropiat discret de concuren\u021bii s\u0103i pentru a deveni a doua cea mai mare economie din Europa de Est, dup\u0103 Polonia. PIB-ul pe cap de locuitor exprimat ca putere de cump\u0103rare s-a situat la 74% din media UE \u00een 2021, \u00een cre\u0219tere cu 21% fa\u021b\u0103 de 2010. \u00cen 1990, PIB-ul pe cap de locuitor al Rom\u00e2niei era de 5.277,5 dolari, \u00een timp ce \u00een 2021 era de 35.869,6 dolari. potrivit B\u0103ncii Mondiale. \u00cen ciuda istoricului de corup\u021bie \u0219i instabilitate politic\u0103 al Rom\u00e2niei, perspectivele sale sunt sus\u021binute de apartenen\u021ba la UE \u0219i de bunele rela\u021bii cu Bruxelles-ul, se arat\u0103 \u00een raportul Reuters. Rom\u00e2nia a primit deja peste 6 miliarde de euro sub form\u0103 de granturi \u0219i \u00eemprumuturi ieftine de la UE \u0219i \u00ee\u0219i propune s\u0103 ob\u021bin\u0103 10 miliarde de euro pe an. P\u00e2n\u0103 \u00een 2027 sunt disponibile fonduri UE \u00een valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro. \"\" Cu c\u00e2teva luni mai devreme, Comisia European\u0103 a ridicat un mecanism de monitorizare a sistemului de justi\u021bie din Rom\u00e2nia. \u00centre timp, Ungaria \u0219i Polonia, \u021b\u0103ri vecine, sunt angajate \u00eentr-o lupt\u0103 cu UE pentru finan\u021bare. Stabilitatea leului (RON) este un alt factor, mai ales \u00een compara\u021bie cu forintul maghiar, care a atins anul trecut mai multe minime record. Salariile mai mari de peste grani\u021b\u0103 i-au determinat deja pe unii maghiari s\u0103 accepte locuri de munc\u0103 \u00een vestul industrializat al Rom\u00e2niei. Anul trecut, forintul a pierdut 8% fa\u021b\u0103 de leu. Un sondaj Ernst&Young din 2022 a ar\u0103tat c\u0103 mai mult de jum\u0103tate din cele 101 companii str\u0103ine au planificat s\u0103 \u00eenfiin\u021beze sau s\u0103 \u00ee\u0219i extind\u0103 opera\u021biunile \u00een Rom\u00e2nia, \u00een principal \u00een domeniile lan\u021burilor de aprovizionare \u0219i logistic\u0103, ceea ce o plaseaz\u0103 pe locul patru \u00een Europa \u00een ceea ce prive\u0219te inten\u021bia de a investi. Reshoring-ul din Rusia \u0219i Ucraina a contribuit la cre\u0219terea investi\u021biilor str\u0103ine directe \u00een Rom\u00e2nia la 9,39 miliarde de euro \u00een perioada ianuarie-octombrie 2022, cea mai mare cifr\u0103 din ultimele 10 luni de c\u00e2nd Rom\u00e2nia a aderat la UE. De\u0219i obstacolele economice \u0219i disparit\u0103\u021bile regionale persist\u0103 \u0219i de\u0219i Rom\u00e2nia a fost exclus\u0103 din spa\u021biul Schengen prin votul din decembrie, economia rom\u00e2neasc\u0103 pare s\u0103 fie \u00een plin\u0103 expansiune.<\/p>\n

Unde este recesiunea?<\/strong><\/span>
\nFMI s-a r\u0103zg\u00e2ndit \u0219i a devenit mai optimist. Pie\u021bele bursiere \u00eencep anul \u00een for\u021b\u0103<\/p>\n

\"\"
\nPrima lun\u0103 a anului 2023 s-a \u00eencheiat nea\u0219teptat de bine pentru economii \u0219i pie\u021be financiare, mai ales dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare estim\u0103rile sumbre de la sf\u00e2r\u0219itul anului trecut, c\u00e2nd cuv\u00e2ntul „recesiune” aproape c\u0103 nu lipsea din estim\u0103rile economi\u0219tilor. Astfel, pie\u021bele bursiere au \u00eencheiat luna ianuarie cu c\u00e2\u0219tiguri \u00een joc, \u00een timp ce oficialii Fondului Monetar Interna\u021bional (FMI) au surprins prin revizuirea brusc\u0103 a perspectivelor globale \u0219i chiar anun\u021b\u00e2nd c\u0103 recesiunea va fi evitat\u0103 de majoritatea \u021b\u0103rilor.<\/p>\n

\"\"
\n„Lumea de pe pia\u021b\u0103 este de la prudent\u0103 la optimist\u0103. Nu m\u0103 a\u0219tept la o recesiune \u00een Rom\u00e2nia \u00een acest an. \u021ain\u00e2nd cont de situa\u021bia economic\u0103 \u0219i geopolitic\u0103 actual\u0103, 2023 ar trebui s\u0103 fie un an lini\u0219tit pe burse \u0219i pe pie\u021bele financiare. O nou\u0103 ofensiv\u0103 puternic\u0103 a ru\u0219ilor \u00een Ucraina sau, mai r\u0103u, izbucnirea unui conflict armat \u00eentre China \u0219i Taiwan sunt elementele care ar putea r\u0103sturna aceste calcule”, a declarat Drago\u0219 Mesaro\u0219, director comercial al casei de brokeraj Goldring.
\n\"\"Sf\u00e2r\u0219itul lunii ianuarie a adus o surpriz\u0103 nea\u0219teptat\u0103 pentru investitori din partea FMI, care \u0219i-a revizuit brusc perspectivele \u00een sens pozitiv.
\n„Suntem departe de orice indicator care s\u0103 indice o recesiune global\u0103” , a declarat economistul-\u0219ef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, de\u0219i, recent, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a estimat c\u0103 o redresare a economiei mondiale ar putea avea loc abia \u00een 2024.
\nFMI a anun\u021bat c\u0103, dup\u0103 un avans de 3,4% \u00een 2022, economia mondial\u0103 va cre\u0219te cu 2,9% \u00een 2023, fa\u021b\u0103 de o prognoz\u0103 de cre\u0219tere de 2,7% \u00een octombrie, c\u00e2nd fondul a avertizat asupra unei recesiuni .
\nEuropa emergent\u0103 \u0219i \u00een curs de dezvoltare, inclusiv Rom\u00e2nia, ar urma s\u0103 \u00eenregistreze o cre\u0219tere de 1,5% \u00een 2023 \u0219i de 2,6%, comparativ cu prognoza din octombrie, care indica o cre\u0219tere de 0,6% \u00een acest an \u0219i de 2,5% anul viitor.
\nPie\u021bele de ac\u021biuni au \u00eenceput deja cursa de recuperare dup\u0103 pierderile de anul trecut. \u00cen Bucure\u0219ti, aproape jum\u0103tate din pierderi au fost \u0219terse \u00eentr-o lun\u0103 cu buretele
\nMajoritatea pie\u021belor de capital au \u00eenceput bine anul 2023, Bursa de Valori Bucure\u0219ti reu\u0219ind s\u0103 \u00eencheie luna ianuarie cu un c\u00e2\u0219tig general de 4,2% (indicele BET), dup\u0103 ce pe \u00eentreg anul 2021 a pierdut 10,7%.
\n” M\u0103 a\u0219tept s\u0103 vedem o cre\u0219tere general\u0103 de 5-10% a indicelui BET \u00een acest an, excluz\u00e2nd dividendele. Dac\u0103 adun\u0103m toate acestea, este posibil s\u0103 vedem un randament total de p\u00e2n\u0103 la 17%. \u00cen acest moment, sunt multe companii care merit\u0103 cump\u0103rate pe bursa rom\u00e2neasc\u0103, mai ales dac\u0103 ne uit\u0103m la sectorul energetic, dar \u0219i la b\u0103nci, care \u00een ciuda cre\u0219terii dob\u00e2nzilor \u00een 2022 nu au avut evolu\u021bii foarte bune pe burs\u0103”, a declarat Drago\u0219 Mesaro\u0219.<\/p>\n

\"\"Dintre ac\u021biunile marilor companii de la BVB, cele mai bune evolu\u021bii \u00een ianuarie au fost titlurile Erste Bank (proprietarul BCR), \u00een cre\u0219tere cu 15,5% \u0219i Medlife, cu 13,7%. Bursa de Valori Bucure\u0219ti (+13,3%), Petrom (+10%) \u0219i Sphera Group (proprietarul francizelor KFC, Taco Bell \u0219i Pizza Hut) au \u00eenregistrat, de asemenea, evolu\u021bii notabile, cu o cre\u0219tere de 9,6%.
\n\u00cen regiunea Europei Centrale, pie\u021bele bursiere din Polonia \u0219i Ungaria au crescut cu 6,1% \u0219i, respectiv, 3,1% \u00een ianuarie, dup\u0103 ce \u00een 2022 au sc\u0103zut cu 20,9% \u0219i, respectiv, 12,9%.
\n\u00cen Europa de Vest, indicele german DAX a \u00eenregistrat cea mai bun\u0103 performan\u021b\u0103, cu o cre\u0219tere de 8,2% \u00een ultima lun\u0103, \u00een timp ce \u00een Marea Britanie, indicele FTSE 100 a c\u00e2\u0219tigat 3,9%.
\nStatele Unite nu au f\u0103cut excep\u021bie de la valul de optimism de pe pie\u021bele de ac\u021biuni, \u00eemping\u00e2nd indicele S&P 500 cu 4,6% mai sus \u00een ianuarie.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Dezvolt\u0103ri geopolitice<\/span><\/strong><\/h1>\n<\/div>

Croa\u021bia, calul troian \u00een UE?<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

„Crimeea nu va mai face niciodat\u0103 parte din Ucraina”, a declarat luni pre\u0219edintele croat Zoran Milanovi\u0107, critic\u00e2nd \u021b\u0103rile occidentale pentru c\u0103 furnizeaz\u0103 Ucrainei tancuri grele \u0219i alte arme, relateaz\u0103 Reuters .
\n\"\"Vorbind cu reporterii la Zagreb, Milanovi\u0107 a declarat c\u0103 este „\u00eempotriva trimiterii de arme letale” la Kiev, argument\u00e2nd c\u0103 furnizarea de arme Ucrainei nu face dec\u00e2t s\u0103 „prelungeasc\u0103 r\u0103zboiul”.<\/p>\n

Sprijinul militar occidental acordat Ucrainei „este profund imoral, deoarece nu exist\u0103 nicio solu\u021bie (la r\u0103zboi)”, a spus el, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 sosirea tancurilor germane \u00een Ucraina nu va face dec\u00e2t s\u0103 apropie Rusia de China. Referindu-se la Crimeea, peninsula de la Marea Neagr\u0103 cucerit\u0103 \u0219i anexat\u0103 de Rusia \u00een 2014, el a declarat: „Este clar c\u0103 Crimeea nu va mai face niciodat\u0103 parte din Ucraina.” Milanovic a adoptat o pozi\u021bie anti-UE \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd a fost ales pentru prima dat\u0103 \u00een 2019, aliniindu-\u0219i politicile cu cele ale premierului ungar Viktor Orb\u00e1n \u0219i ale liderului separatist s\u00e2rb bosniac Milorad Dodik.
\nDe\u0219i func\u021bia preziden\u021bial\u0103 \u00een Croa\u021bia este \u00een mare parte ceremonial\u0103, Milanovic este oficial comandantul-\u0219ef al for\u021belor armate.
\n\u00cen ultimele luni, el s-a opus \u00een mod deschis ader\u0103rii Finlandei \u0219i Suediei la NATO, precum \u0219i antren\u0103rii trupelor ucrainene \u00een Croa\u021bia, ca parte a ajutorului UE pentru Kiev.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Parlamentarii austrieci \u0219i rom\u00e2ni vorbesc despre rela\u021biile grav perturbate dintre ei <\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

\u00cen cadrul Conferin\u021bei interparlamentare privind Politica Extern\u0103 \u0219i de Securitate Comun\u0103 \u0219i Politica de Securitate \u0219i Ap\u0103rare Comun\u0103 (PESC\/PSAC), desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een Suedia, \u00een zilele de 2 \u0219i 3 martie, o delega\u021bie a Parlamentului Rom\u00e2niei, format\u0103 din deputatul Dan Barna (USR) – vicepre\u0219edinte al Camerei Deputa\u021bilor deputat Carmen-Ileana Mih\u0103lcescu (PSD) – vicepre\u0219edinte al Comisiei pentru politic\u0103 extern\u0103, \u0219i deputat Sorin-Dan Moldovan (PNL), vicepre\u0219edinte al Comisiei pentru ap\u0103rare, ordine public\u0103 \u0219i siguran\u021b\u0103 na\u021bional\u0103, sau avut o \u00eent\u00e2lnire bilateral\u0103 cu delega\u021bia parlamentar\u0103 austriac\u0103, format\u0103 din Friedrich Ofenauer (PPE\/\u00d6VP), Ewa Ernst-Dziedzic (Verzi\/EFA), Harald Troch (S&D\/SP\u00d6) \u0219i Eduard K\u00f6ck (PPE\/\u00d6VP) „, se arat\u0103 \u00een comunicat.<\/p>\n

\"\"
\nPrincipalul subiect al discu\u021biilor a vizat aderarea Rom\u00e2niei la spa\u021biul Schengen, cu accent pe refuzul foarte nedrept exprimat de Austria \u00een cadrul Consiliului JAI din decembrie 2022.<\/p>\n

\"\"„Au fost reiterate argumentele pentru care aderarea Rom\u00e2niei la spa\u021biul Schengen este meritorie \u0219i benefic\u0103, printre care: rezultatele vizitelor \u0219i analizelor efectuate de exper\u021bii europeni care confirm\u0103 \u00eendeplinirea criteriilor tehnice, votul cov\u00e2r\u0219itor al celorlalte state membre care sprijin\u0103 aderarea \u021b\u0103rii noastre, dar \u0219i datele furnizate de FRONTEX care nu sus\u021bin argumentele Austriei privind voturile exprimate. De asemenea, a subliniat necesitatea continu\u0103rii discu\u021biilor pentru a g\u0103si solu\u021bii de deblocare a situa\u021biei, \u00eentruc\u00e2t decizia din 8 decembrie a avut un impact negativ semnificativ asupra rela\u021biilor dintre cele dou\u0103 state. Aderarea Rom\u00e2niei la spa\u021biul Schengen r\u0103m\u00e2ne o prioritate pentru noi, un obiectiv care ar fi \u00een beneficiul Rom\u00e2niei, Austriei \u0219i al Uniunii Europene,
\nPotrivit lui Sorin Moldovan, „\u00een urma acestei \u00eent\u00e2lniri, a ap\u0103rut posibilitatea de a continua discu\u021biile, av\u00e2nd \u00een vedere abord\u0103rile total diferite existente \u00een cadrul grupurilor parlamentare austriece”.
\n\u00cen concluzie, \u00eent\u00e2lnirea nu a avut succes, \u00een timp ce partidul austriac de guvern\u0103m\u00e2nt \u00d6VP a suferit o mare pierdere din partea aleg\u0103torilor austrieci la recentele alegeri pentru consiliile districtuale, din cauza pozi\u021biei sale fa\u021b\u0103 de aderarea Rom\u00e2niei la Schengen.
\nDe\u0219i nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu problema Schengen, Austria nu este membr\u0103 a NATO.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Bulgaria parte a problemei \u0219i a solu\u021biei<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

De\u0219i Mecanismul de Cooperare \u0219i Verificare (MCV) nu a fost ridicat \u00een mod oficial at\u00e2t pentru Bulgaria, c\u00e2t \u0219i pentru Rom\u00e2nia, \u00eentruc\u00e2t se a\u0219teapt\u0103 o decizie a Consiliului UE (guverne), Olanda afirm\u0103 c\u0103 nu mai are obiec\u021bii fa\u021b\u0103 de candidatura Rom\u00e2niei la Schengen. Consim\u021b\u0103m\u00e2ntul s\u0103u a fost reflectat \u00een Declara\u021bia de la Bucure\u0219ti din 28 ianuarie 2023.<\/p>\n

\"\" Au r\u0103mas doar obiec\u021biile Austriei fa\u021b\u0103 de admiterea Rom\u00e2niei \u00een Schengen, \u00een timp ce Olanda \u0219i Austria s-au opus candidaturii Bulgariei. Pe 31 ianuarie, ministrul rom\u00e2n de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat pe aceast\u0103 tem\u0103: „Sunt convins c\u0103 Bulgaria \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 pa\u0219ii at\u00e2t cu Austria, c\u00e2t \u0219i cu Olanda, pentru c\u0103 Olanda este \u00eempotriva Bulgariei \u0219i are un set de condi\u021bii pe care Sofia trebuie s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103”. Cuvintele sale au fost un semn c\u0103 Rom\u00e2nia se desprinde de compania incomod\u0103 a Bulgariei sub controlul corup\u021biei europene \u0219i se preg\u0103te\u0219te s\u0103 intre singur\u0103 \u00een spa\u021biul Schengen \u00een acest an.
\nDe\u0219i Rom\u00e2nia a trecut cu succes prin MCV, nu este cazul Bulgariei, care a \u00eentrerupt prematur acest proces. Un motiv (nemen\u021bionat) ar putea fi faptul c\u0103 Bulgaria se afl\u0103 \u00een prezent \u00een procesul de formare a celui de-al cincilea guvern din ultimii doi ani, iar Comisia European\u0103 habar nu are cum st\u0103 treaba cu steagul.
\nDintr-un interviu recent \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Austria, rezult\u0103 abord\u0103ri total diferite \u00een cadrul grupurilor parlamentare austriece din aceast\u0103 din urm\u0103 \u021bar\u0103. A\u0219a c\u0103 ar trebui s\u0103 le \u00eentind\u0103 m\u00e2na \u0219i cel mai probabil vor renun\u021ba la obiec\u021bii.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Intensificarea tentativelor de destabilizare a Republicii Moldova<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

\"\"V\u0103 vom scuti de istoria Republicii Moldova (Principatul Moldovei din secolul al XIV-lea) \u0219i ne vom limita la a indica faptul c\u0103 este \u00een mare parte de etnie rom\u00e2n\u0103, folose\u0219te limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i are alfabet latin. \u00cen ciuda faptului c\u0103 a fost dominat\u0103 de alte popoare timp de mul\u021bi ani. O parte a \u021b\u0103rii s-a divizat la \u00eenceputul anilor 1990 sub numele de Transnistria. Este un stat pitic independent de facto, recunoscut doar de alte c\u00e2teva \u021b\u0103ri cu recunoa\u0219tere limitat\u0103. Influen\u021ba Federa\u021biei Ruse este puternic\u0103 \u00een Transnistria, unde a \u00eenfiin\u021bat o unitate militar\u0103 permanent\u0103 de aproximativ 1.500 de solda\u021bi, precum \u0219i cel mai mare depozit de muni\u021bii din Europa.
\n\u00cen ultimii ani, \u021bara a fost condus\u0103 de partidul pro-european \u0219i liberal PAS (Partidul Ac\u021biune \u0219i Solidaritate), condus de actuala pre\u0219edint\u0103 Maia Sandu. Partidul sus\u021bine consolidarea rela\u021biei Republicii Moldova cu Rom\u00e2nia, dar nu sus\u021bine \u00een mod explicit unificarea Rom\u00e2niei \u0219i a Republicii Moldova.
\nCel mai mare partid de opozi\u021bie este Partidul \u0218or a fost principalul instigator al protestelor din 2022-2023 din Moldova.<\/p>\n

\"\"
\nLa 8 noiembrie 2022, guvernul moldovean a cerut Cur\u021bii Constitu\u021bionale s\u0103 ini\u021bieze procedura de scoatere \u00een afara legii a partidului \u00een Republica Moldova, pe motiv c\u0103 acesta promoveaz\u0103 interesele unui stat str\u0103in (Federa\u021bia Rus\u0103) \u0219i aduce atingere independen\u021bei \u0219i suveranit\u0103\u021bii \u021b\u0103rii.
\n\"\"Deputatul rus Serghei Mironov, pre\u0219edintele partidului „Rusia Just\u0103”, apropiat de Kremlin \u0219i care are rela\u021bii str\u00e2nse cu sociali\u0219tii moldoveni, a sugerat s\u00e2mb\u0103t\u0103 c\u0103 Moscova ar putea extinde aria a\u0219a-numitei „opera\u021biuni militare speciale”. de asemenea, \u00een Republica Moldova, pentru a proteja popula\u021bia rus\u0103, armata rus\u0103 \u0219i depozitele de muni\u021bii din Transnistria.
\n„Avem ceva care s\u0103 calmeze spiritele \u00eenfierb\u00e2ntate de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Bruxelles”, a amenin\u021bat Mironov.
\nPotrivit lui Mironov, ca urmare a „ac\u021biunilor militare” care au loc \u00een Ucraina, „retragerea trupelor ruse\u0219ti care p\u0103zesc depozitele de muni\u021bii sovietice (din Transnistria) a devenit o problem\u0103-cheie pentru regimul de la Kiev”, iar Ucraina, sus\u021bine deputatul, ar preg\u0103ti o opera\u021biune militar\u0103 pentru a ocupa depozitele de arme de la Cobasna.
\n„Depozitele cu arme nu vor c\u0103dea \u00een m\u00e2inile neonazi\u0219tilor. Dac\u0103 va fi nevoie, ele vor fi distruse”, a spus el.O zi mai t\u00e2rziu, partidul pro-rus Sor din Republica Moldova a organizat un protest la Chi\u0219in\u0103u, iar oamenii din autobuze au scandat sloganuri \u00eempotriva pre\u0219edintelui Maia Sandu \u0219i a guvernului s\u0103u.Moldova s-a mai confruntat cu astfel de mi\u0219c\u0103ri de strad\u0103 \u0219i \u00een toamna anului trecut. O investiga\u021bie media a dezv\u0103luit c\u0103 \u00een spatele acestor proteste se aflau for\u021be pro-ruse din Republica Moldova, inclusiv oligarhul Ilan \u0218or, urm\u0103rit interna\u021bional.
\nAv\u00e2nd \u00een vedere distan\u021ba (\u00een linie dreapt\u0103) de la Chi\u0219in\u0103u la Odesa, care este de 154 km, acesta este un factor de luat \u00een considerare.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Pre\u0219edintele Iohannis: Rom\u00e2nia asist\u0103 Republica Moldova \u00eempotriva amenin\u021b\u0103rilor externe<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, Klaus Iohannis, \u00eentr-o declara\u021bie de pres\u0103 din 15 februarie, \u0219i-a exprimat \u00eengrijorarea fa\u021b\u0103 de semnalele publice privind \u00eencerc\u0103rile Federa\u021biei Ruse de a interveni ilegal pentru r\u0103sturnarea ordinii democratice \u0219i constitu\u021bionale din Republica Moldova, „care \u0219i-a stabilit liber cursul politic” .<\/p>\n

\"\"
\nPre\u0219edintele Johannes a dat asigur\u0103ri c\u0103 Moldova „nu este singur\u0103 \u00een fa\u021ba acestor provoc\u0103ri”. De asemenea, a reiterat „sprijinul neab\u0103tut al Rom\u00e2niei pentru respectarea suveranit\u0103\u021bii \u0219i integrit\u0103\u021bii teritoriale a Republicii Moldova, \u00een cadrul grani\u021belor sale recunoscute pe plan interna\u021bional, \u0219i pentru viitorul s\u0103u pro-european”.
\nNoul guvern al Republicii Moldova a\u0219teapt\u0103 aprobarea deputa\u021bilor pe 18 februarie, ca urmare a deciziei pre\u0219edintelui Maia Sandu de a o \u00eenlocui pe fosta prim-ministr\u0103 Natalia Gavrili\u021ba pentru a aborda mai bine amenin\u021b\u0103rile externe de securitate. Fie \u00eenlocui\u021bi un porumbel cu un \u0219oim.
\nAutorit\u0103\u021bile de la Chi\u0219in\u0103u ar fi intrat \u00een posesia unor documente scurse care arat\u0103 cum Rusia inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 destabilizeze situa\u021bia din Moldova prin intermediul unor agen\u021bi str\u0103ini, inclusiv din Rusia, Belarus, Serbia \u0219i Muntenegru.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Maia Sandu s-a aflat la Var\u0219ovia la invita\u021bia lui Biden<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

Pre\u0219edintele Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a spus lui Joe Biden la Var\u0219ovia c\u0103 cet\u0103\u021benii \u021b\u0103rii sale doresc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 parte a lumii libere, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een siguran\u021b\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 visul de a deveni membri ai Uniunii Europene. \u00cen acela\u0219i timp, Maia Sandu l-a invitat pe pre\u0219edintele SUA la Chi\u0219in\u0103u.<\/p>\n

\"\"

Maia Sandu a participat mar\u021bi la evenimentul public de la Var\u0219ovia, la invita\u021bia pre\u0219edintelui american. FOTO: Pre\u0219edin\u021bia Republicii Moldova<\/p><\/div>\n

De asemenea, a discutat cu Biden despre situa\u021bia dificil\u0103 a Republicii Moldova, cu un r\u0103zboi la grani\u021b\u0103 \u0219i \u00eencerc\u0103rile recente de destabilizare a \u021b\u0103rii sale. Pentru c\u0103 Moldova nu poate fi \u00eenc\u0103 membr\u0103 a NATO, iar statutul de candidat la UE nu \u00eei ofer\u0103 protec\u021bie. O cooperare strategic\u0103 cu SUA mai concentrat\u0103 pe aceast\u0103 situa\u021bie pare posibil\u0103.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Ucraina a trimis trupe la grani\u021ba cu Republica Moldova pentru a preveni o lovitur\u0103 de stat ruseasc\u0103<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

\"\"Pre\u0219edintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a dezv\u0103luit informa\u021bia potrivit c\u0103reia serviciile ruse\u0219ti \u0219i regimul putinist \u00eencearc\u0103 s\u0103 orchestreze o lovitur\u0103 de stat \u00eempotriva guvernului de la Chi\u0219in\u0103u. De asemenea, a declarat c\u0103 este solidar cu Maia Sandu \u00een eforturile sale pentru democratizarea \u0219i integrarea euro-atlantic\u0103 a Republicii Moldova.<\/p>\n