{"id":41305,"date":"2024-05-22T09:56:22","date_gmt":"2024-05-22T08:56:22","guid":{"rendered":"https:\/\/www.dutchromaniannetwork.nl\/buletin-informativ-aprilie-mai-2024\/"},"modified":"2024-05-22T14:47:12","modified_gmt":"2024-05-22T13:47:12","slug":"buletin-informativ-aprilie-mai-2024","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.dutchromaniannetwork.nl\/ro\/buletin-informativ-aprilie-mai-2024\/","title":{"rendered":"Buletin informativ aprilie-mai 2024<\/b>"},"content":{"rendered":"

<\/div>
<\/div>
<\/div>

Buletin informativ aprilie-mai 2024<\/strong><\/span><\/em><\/span><\/p>\n<\/div>

<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

\"\"<\/p>\n<\/div>

<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>
<\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>

DRN salut\u0103 din nou noii membri \u0219i sponsor<\/strong><\/em><\/span><\/h2>\n<\/div>

\u00cen parte datorit\u0103 activit\u0103\u021bii sale antreprenoriale axate pe oportunit\u0103\u021bile pe care sectorul rom\u00e2nesc le ofer\u0103 \u00eentreprinz\u0103torilor agricoli olandezi, trei companii \u0219i-au exprimat sprijinul prin calitatea de membru \u0219i sponsorizare pentru a continua pe aceast\u0103 cale. Interesant este faptul c\u0103 aceste companii olandeze sunt deja stabilite \u00een Rom\u00e2nia, semnal\u00e2nd astfel sprijinul lor pentru alegerea f\u0103cut\u0103, dar \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 au dorit s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 aceste cuno\u0219tin\u021be \u0219i experien\u021be dob\u00e2ndite recent la reuniunea de exper\u021bi de la Venlo, co-organizat\u0103 de DRN.
\nA\u0219a c\u0103 v\u0103 salut\u0103m:<\/p>\n

APH din Heerenveen<\/strong>
\n\"\" De la noua lor loca\u021bie din Heerenveen, se ocup\u0103 de marketing, v\u00e2nz\u0103ri \u0219i servicii post-v\u00e2nzare pentru sem\u0103n\u0103torile WIFO, cultivatoarele Baselier \u0219i ma\u0219inile de cultivat, ma\u0219inile de recoltat cartofi \u0219i legume Dewulf, liniile de admisie \u0219i sortare Bijlsma, tehnologia de depozitare Omnivent \u0219i liniile de c\u00e2nt\u0103rire \u0219i ambalare Manter. Grupul APH genereaz\u0103 o cifr\u0103 de afaceri anual\u0103 de aproximativ 45 de milioane de euro \u0219i are 140 de angaja\u021bi \u00een 45 de \u021b\u0103ri. \u00cen Rom\u00e2nia, \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea de la birourile din T\u00e2rgu Secuiesc \u0219i Slobozia. Activit\u0103\u021bile lor nu pot fi rezumate \u00een c\u00e2teva cuvinte, a\u0219a c\u0103 v\u0103 invit\u0103m s\u0103 consulta\u021bi site-ul lor https:\/\/www.aphgroup.com\/en\/de<\/a>, iar DRN le este recunosc\u0103tor pentru sprijinul acordat pentru a face posibil evenimentul men\u021bionat mai sus!<\/p>\n

PAS Sisteme de depozitare a gunoiului de grajd de la Drachten<\/strong>
\n\"\"\u00cen calitate de companie, PAS Manure Storage Systems \u0219i-a construit o reputa\u021bie excelent\u0103 \u00een sectorul agricol. Numele s\u0103u nu las\u0103 nimic la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii: de ani de zile, PAS a fost punctul de contact pentru tot ceea ce \u021bine de depozitarea gunoiului de grajd. Aceasta include furnizarea, construirea, cur\u0103\u021barea, mutarea \u0219i inspectarea sistemelor de depozitare \u0219i a capacelor.
\n\u00cempreun\u0103 cu Jitze van den Berg (CEO Solliq Group), sarcinile \u0219i ac\u021biunile sunt acum \u00eemp\u0103r\u021bite. Jaap Veenstra va deveni director general \u0219i va r\u0103m\u00e2ne, de asemenea, persoana de contact direct. Astfel, el va continua s\u0103 fie implicat \u00eendeaproape \u00een opera\u021biunile zilnice ale companiei.
\n\u00cen prezent, 75% dintre clien\u021bi se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een \u021a\u0103rile de Jos \u0219i 25% \u00een str\u0103in\u0103tate. Cu toate acestea, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 sectorul zootehnic din \u021bara noastr\u0103 este mai degrab\u0103 \u00een sc\u0103dere dec\u00e2t \u00een cre\u0219tere, oamenii \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 privirile c\u0103tre Marea Britanie \u0219i Rom\u00e2nia.
\nPentru mai multe informa\u021bii, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 vizita\u021bi: www.pasmestopslag.nl<\/a><\/p>\n

SC Cormana Machinery SRL<\/strong>
\n\"\"Cormana beneficiaz\u0103 de experien\u021ba \u0219i expertiza companiei-mam\u0103 GroeNoord din \u021a\u0103rile de Jos. GroeNoord este cel mai mare dealer John Deere din \u021a\u0103rile de Jos \u0219i, cu 19 sucursale, una dintre cele mai mari companii de mecanizare din \u021bar\u0103.
\nSegmentele de pia\u021b\u0103 pe care se concentreaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia sunt agricultura arabil\u0103, cre\u0219terea animalelor pentru c\u00e2nep\u0103 \u0219i tehnologia \u00eenc\u0103rc\u0103toarelor. \u00cen fruntea companiei se afl\u0103 directorul comercial Jos Popken.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, acestea au sediul \u00een ora\u0219ele Agnita \u0219i F\u0103g\u0103ra\u0219. \u00cen jurul sf\u00e2r\u0219itului lunii decembrie, sper\u0103 s\u0103 extind\u0103 semnificativ sucursala. Pentru informa\u021bii suplimentare, inclusiv catalogul, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 vizita\u021bi site-ul https:\/\/cormana.ro\/en\/about-us\/<\/a><\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Impresie de Villaflora<\/strong><\/em><\/span><\/h2>\n<\/div>

\"\"Pute\u021bi arunca tot felul de cuvinte cheie, aglomerate, organiza\u021bia str\u00e2ns\u0103 a fost aceea\u0219i „limb\u0103” vorbit\u0103 \u00eentre ei, \u00een ciuda diferen\u021belor de percep\u021bie \u0219i experien\u021b\u0103. Iar atunci c\u00e2nd vorbi\u021bi aceea\u0219i „limb\u0103”, \u00een\u021belegerea apare mai repede, v\u0103 asculta\u021bi \u0219i \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi unul de la cel\u0103lalt. Oameni care au f\u0103cut un drum lung din Friesland sau un zbor scurt din Rom\u00e2nia. Scurtele prezent\u0103ri au fost, de asemenea, captivante \u0219i, pentru a da doar un exemplu, Edwin Warmerdam, partener al Mazars, a reu\u0219it s\u0103 fie u\u0219or de \u00een\u021beles \u0219i scurt, iar prezentarea sa poate fi accesat\u0103 prin
\n
\n
\naici<\/span>
\n<\/strong>
\n<\/em>
\n<\/a> face\u021bi clic aici pentru a o citi din nou pe \u00eendelete. Nu vom men\u021biona pe toat\u0103 lumea, dar am dori s\u0103 \u00eei men\u021bion\u0103m pe gazdele noastre de la Greenport Venlo Jerome Beijers \u0219i Marcel Claus, deoarece f\u0103r\u0103 ajutorul lor nu am fi reu\u0219it, pentru c\u0103 un \u00eenceput cu un flan Limburg nu \u021bi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een fiecare zi, iar apoi men\u021bion\u0103m \u0219i s\u0103lile disponibile \u0219i echipamentul tehnic profesionist.<\/p>\n

\"\"
\nVom l\u0103sa lucrurile a\u0219a? Nu, cu siguran\u021b\u0103 nu, pentru c\u0103 pe 21 noiembrie anul viitor este deja programat\u0103 a\u0219a-numita „Romanian Business Day”, care va fi un pic mai ampl\u0103 \u0219i va implica \u0219i alte sectoare de activitate, dar suntem siguri c\u0103 sectorul agricol va fi prezent ca de obicei.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Fermierii care se opresc ofer\u0103 casei de licita\u021bii Troostwijk un an record<\/strong><\/em><\/span><\/h2>\n<\/div>

Fermierii se \u00eendoiesc c\u0103 pot \u0219i doresc s\u0103 concureze pe pia\u021b\u0103 \u00een urm\u0103torii 20 de ani.
\nAnul trecut, casa de licita\u021bii Troostwijk a organizat 189 de licita\u021bii de ma\u0219ini agricole, cu 93% mai multe dec\u00e2t \u00een anul precedent.
\nNum\u0103rul fermierilor care v\u00e2nd \u00eentreaga ferm\u0103 la aceste licita\u021bii a crescut cu 17% \u00een 2023.<\/p>\n

\"\"\u00cen timp ce, \u00een trecut, cei care se opreau aveau aproape exclusiv peste 55 de ani, jum\u0103tate dintre cei care se opreau au acum sub 55 de ani.
\nCasa de licita\u021bii digitale Troostwijk Auctions a \u00eenregistrat anul trecut o cre\u0219tere de 17% a num\u0103rului de fermieri care au renun\u021bat la activitate. Casa de licita\u021bii atribuie acest lucru incertitudinii cresc\u00e2nde \u00een r\u00e2ndul \u00eentreprinz\u0103torilor agricoli \u0219i popularit\u0103\u021bii licita\u021biilor online \u00een acest sector.
\nTroostwijk este una dintre cele mai mari platforme de licita\u021bii din Europa pentru ma\u0219ini \u0219i bunuri industriale. Compania scoate la licita\u021bie ferme \u00eentregi ale unor antreprenori agricoli care nu mai lucreaz\u0103, precum \u0219i utilaje individuale. Acest lucru a dus la o cre\u0219tere a veniturilor cu 17 milioane de euro fa\u021b\u0103 de anul precedent. Acest lucru a f\u0103cut ca 2023 s\u0103 fie un an record pentru Troostwijk.<\/p>\n

Potrivit lui Stefan Hooijman, manager de cont din Troostwijk, managerul de cont, este surprinz\u0103toare sc\u0103derea v\u00e2rstei medii a antreprenorilor agricoli care renun\u021b\u0103 la activitate. Cifrele oficiale lipsesc, deoarece casa de licita\u021bii nu \u021bine eviden\u021ba v\u00e2rstei clien\u021bilor. Dar, \u00een timp ce, \u00eenainte, cei care se ocupau de stopperi aveau aproape exclusiv peste 55 de ani, Hooijman vede acum \u0219i mul\u021bi antreprenori mai tineri care v\u00e2nd \u00eentreaga afacere. „Estimez c\u0103, \u00een prezent, aproximativ jum\u0103tate dintre ei au mai pu\u021bin de 55 de ani.” \u00cen discu\u021biile cu antreprenorii din agricultur\u0103, Hooijman aude din ce \u00een ce mai multe \u00eendoieli cu privire la faptul c\u0103 ace\u0219tia vor mai dori sau vor mai fi capabili s\u0103 concureze \u00een urm\u0103torii 20 de ani. ‘Chiar \u0219i \u00een r\u00e2ndul antreprenorilor cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 30 \u0219i 45 de ani, care sunt tocmai \u00een floarea v\u00e2rstei’.
\nTroostwijk se a\u0219teapt\u0103 ca pia\u021ba de v\u00e2nz\u0103ri pentru ma\u0219inile agricole olandeze s\u0103 se orienteze mai mult spre str\u0103in\u0103tate. Casa de licita\u021bii \u00eenregistreaz\u0103 o cerere din ce \u00een ce mai mare din afara Olandei. De exemplu, cererea din Slovenia (+36%), Rom\u00e2nia (+34%) \u0219i Germania (+20%) a crescut brusc \u00een primul trimestru al acestui an, comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut.<\/p>\n


\nPre\u021bul terenului<\/span><\/strong><\/p>\n

Faptul c\u0103 tot mai multe \u00eentreprinderi renun\u021b\u0103 acum are sens, spune brokerul agricol Jos Ebbers. Pre\u021burile terenurilor au atins un nivel maxim anul trecut, ceea ce a permis antreprenorilor s\u0103 ob\u021bin\u0103 un pre\u021b relativ bun la v\u00e2nzare. Pre\u021bul unui hectar de teren agricol a crescut anul trecut cu 7,4%, p\u00e2n\u0103 la aproape 80.000 de euro.<\/p>\n

\"\"Asocia\u021bia olandez\u0103 a agen\u021bilor imobiliari Agrarian & Rural a constatat c\u0103 num\u0103rul \u00eentreprinderilor agricole scoase la v\u00e2nzare a crescut cu 11%. Era vorba de 400 de ferme \u00een 2023, 250 de ferme au fost v\u00e2ndute efectiv. \u00cemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei \u0219i lipsa de succesiune \u00een afaceri \u00eei determin\u0103 pe antreprenorii agricoli s\u0103 \u00ee\u0219i v\u00e2nd\u0103 afacerile colegilor, potrivit NVM. Al\u021bii opteaz\u0103 pentru un sistem de terminare construit de guvern pentru a reduce presiunea azotului asupra faunei s\u0103lbatice sensibile.<\/p>\n


\nIncertitudine<\/span><\/strong><\/p>\n

Ebbers subliniaz\u0103, de asemenea, incertitudinea continu\u0103 din zonele rurale. \u00centre timp, provinciile au prezentat planuri privind modul \u00een care doresc s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 calitatea solului \u0219i a apei, printre altele, a\u0219a-numitele planuri zonale. ‘Dar chiar \u0219i \u00een acest caz, au fost schi\u021bate doar schi\u021be’, spune Ebbers. „Transpunerea \u00een ceea ce \u00eenseamn\u0103 pentru amenajarea teritoriului nu a \u00eenceput \u00eenc\u0103.
\nAstfel de incertitudini pun presiune asupra capacit\u0103\u021bii de finan\u021bare a fermelor, spune Ebbers. „\u00centreprinderile agricole nu sunt diferite de alte \u00eentreprinderi \u00een acest sens: pentru a investi, au nevoie de claritate.
\n2023 a fost caracterizat de „foamea de p\u0103m\u00e2nt” \u00een r\u00e2ndul fermierilor, spune Ebbers. ‘Fie c\u0103 este vorba de extinderea \u0219i dezvoltarea afacerii sau de aplicarea de gunoi de grajd, terenurile sunt rare’, scrie umbrela de brokeraj. Ebbers se a\u0219teapt\u0103 din nou la mai multe tranzac\u021bii \u00een 2024 dec\u00e2t \u00een cei doi ani anteriori.
\nDe\u0219i cifrele oficiale nu sunt \u00eenc\u0103 disponibile, Hooijman de la Troostwijk consider\u0103 c\u0103 aceea\u0219i tendin\u021b\u0103 va continua \u0219i \u00een primul trimestru al acestui an. ‘Este prea devreme pentru a spune cum va fi 2024, dar \u00een primele luni v\u0103d din nou o mul\u021bime de tineri care renun\u021b\u0103’.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Fermierii rom\u00e2ni cultiv\u0103 legal plante psihotrope pe peste 570 de hectare. Produc\u021bia este de aproximativ 1.400 de tone <\/strong><\/em><\/span><\/h2>\n<\/div>

Doar dou\u0103 tipuri de plante psihotrope, macul \u0219i c\u00e2nepa, sunt cultivate legal \u00een Rom\u00e2nia, iar acestea sunt controlate de Direc\u021biile de Agricultur\u0103. Peste 572 de hectare de teren sunt cultivate cu aceste plante, pentru care se acord\u0103 subven\u021bii de stat.<\/p>\n

Interesul fermierilor rom\u00e2ni pentru cultivarea plantelor psihotrope este \u00een sc\u0103dere de la an la an, de\u0219i la nivel european tendin\u021ba este invers\u0103, iar Rom\u00e2nia era unul dintre principalii produc\u0103tori. Exist\u0103 \u00eenc\u0103 34 de fermieri care cultiv\u0103 c\u00e2nep\u0103 pentru fibre pe doar 326,6 hectare, \u00een timp ce c\u00e2nepa pentru semin\u021be a fost selectat\u0103 de 32 de fermieri care au plantat 241,5 hectare, potrivit ultimelor date ale Ministerului Economiei \u0219i Aprovizion\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen total, exist\u0103 peste 568 de hectare cultivate cu c\u00e2nep\u0103, \u00een timp ce, p\u00e2n\u0103 \u00een 2022, numai c\u00e2nepa pentru fibre va acoperi 707 hectare. \u00cen 1990, Rom\u00e2nia avea 16.629 de hectare de c\u00e2nep\u0103 \u0219i o produc\u021bie de peste 72.100 de tone. De fapt, Rom\u00e2nia a fost a treia \u021bar\u0103 produc\u0103toare de c\u00e2nep\u0103 din lume p\u00e2n\u0103 \u00een 1990, dar includerea culturii pe lista plantelor narcotice a redus la zero interesul produc\u0103torilor. \u00cen plus, fiind o cultur\u0103 care necesit\u0103 mult\u0103 munc\u0103 fizic\u0103, mul\u021bi au fost descuraja\u021bi s\u0103 o cultive.
\nPe de alt\u0103 parte, \u00een restul UE, planta este cultivat\u0103 pe suprafe\u021be din ce \u00een ce mai mari, p\u00e2n\u0103 la 33.000 de hectare p\u00e2n\u0103 \u00een 2022. Cel mai mare produc\u0103tor este Fran\u021ba (peste 70% din produc\u021bia UE), urmat\u0103 de \u021a\u0103rile de Jos \u0219i Austria.
\nC\u00e2nepa este o plant\u0103 textil\u0103 important\u0103 datorit\u0103 propriet\u0103\u021bilor speciale ale fibrelor sale care asigur\u0103 un poten\u021bial ridicat de produc\u021bie de peste 3.000 kg de fibre la hectar. Semin\u021bele (fructele de c\u00e2nep\u0103) pot avea, de asemenea, diverse utiliz\u0103ri: pentru extragerea uleiului industrial \u0219i comestibil, pentru fabricarea lacurilor \u0219i vopselelor \u0219i a \u00eenlocuitorilor de proteine nutritive.<\/p>\n

Cine cultiv\u0103 c\u00e2nep\u0103 \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/span>
\n\"\"Datele puse la dispozi\u021bie de Agen\u021bia de Pl\u0103\u021bi pentru Agricultur\u0103 arat\u0103 c\u0103 90% din suprafa\u021ba total\u0103 de c\u00e2nep\u0103 este exploatat\u0103 de trei ferme controlate de grupul olandez HempFlax, care de\u021bine \u0219i o unitate de produc\u021bie de materiale de construc\u021bii \u00een Rom\u00e2nia, la Alba Iulia.
\nAcestea sunt Agraficient SRL, Dronkers Ground SRL \u0219i Agro Paraiso Sebe\u0219 SRL, care exploateaz\u0103 aproximativ 600 de hectare \u00een Sebe\u0219, Pianu \u0219i Petre\u0219ti, provincia Alba, reprezent\u00e2nd aproximativ 90% din suprafa\u021ba total\u0103 cultivat\u0103 cu c\u00e2nep\u0103 din Rom\u00e2nia.
\nProduc\u021bia local\u0103 a fost de peste 1.300 de tone \u00een 2023.
\nPentru cultivarea c\u00e2nepei pentru fibr\u0103, se acord\u0103 un ajutor na\u021bional tranzitoriu – ANT 3, \u00een valoare de 10,3763 euro pe hectar, pentru fermierii care \u00eendeplinesc urm\u0103toarele condi\u021bii specifice:
\n(a) s\u0103 exploateze un teren agricol cu o suprafa\u021b\u0103 de cel pu\u021bin 1 ha, \u00een cazul \u00een care suprafa\u021ba parcelei agricole este de cel pu\u021bin 0,3 ha;
\n(b) cultura este men\u021binut\u0103 \u00een condi\u021bii normale de cre\u0219tere, \u00een conformitate cu tehnologia de cultivare, timp de cel pu\u021bin 10 zile de la data la care se termin\u0103 \u00eenflorirea, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se poat\u0103 efectua controalele necesare pentru determinarea con\u021binutului de THC;
\nAceasta \u00een contextul \u00een care suprafe\u021bele utilizate pentru produc\u021bia de c\u00e2nep\u0103 constituie hectare eligibile pentru ANT doar dac\u0103 con\u021binutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu dep\u0103\u0219e\u0219te 0,3%.<\/p>\n


\nDoar 4,5 hectare de maci<\/span><\/strong><\/p>\n

\"\"Pe l\u00e2ng\u0103 c\u00e2nep\u0103, \u00een Rom\u00e2nia se cultiv\u0103 \u0219i mac, pe 4,5 hectare \u00een 2023, cultivate de 22 de produc\u0103tori locali care au ob\u021binut 2,46 tone.
\nMen\u021bion\u0103m c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, p\u00e2n\u0103 la data de 10 mai a anului \u00een curs, cultivarea plantelor care con\u021bin substan\u021be stupefiante \u0219i psihotrope (mac \u0219i c\u00e2nep\u0103) este permis\u0103 doar \u00een baza unor autoriza\u021bii de cultivare eliberate de c\u0103tre direc\u021biile agricole provinciale.<\/p>\n

La data de 15 mai 2024, direc\u021biile agricole din provincie \u0219i din Bucure\u0219ti comunic\u0103 situa\u021bia centralizatoare cu licen\u021bele eliberate pentru anul \u00een curs c\u0103tre Ministerul Agriculturii \u0219i Dezvolt\u0103rii Rurale \u0219i forma\u021biunea central\u0103 de combatere a traficului \u0219i consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General pentru Agricultur\u0103.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Angrosistul de pe\u0219te Dayseaday deschide o nou\u0103 cl\u0103dire \u00een Bucure\u0219ti <\/strong><\/em><\/span><\/h2>\n<\/div>

\"\" Grupul Dayseaday, compania de familie Van Veen, a deschis o nou\u0103 filial\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Familia Van Veen a zburat la Bucure\u0219ti vineri diminea\u021b\u0103, \u00eempreun\u0103 cu o delega\u021bie de contabili Flynth, \u00een total 42 de persoane din Urk. S\u00e2mb\u0103t\u0103 s-a \u00eentors din nou cu avionul.
\nDirectorul general Jelle van Veen a declarat la inaugurare c\u0103 este m\u00e2ndru de echipa sa \u0219i i-a mul\u021bumit managerului Bogdan Manoliu, care este, de asemenea, coac\u021bionar al Dayseaday Rom\u00e2nia. ,,Am reu\u0219it s\u0103 realiz\u0103m un coolstore frumos. Cel mai modern din Rom\u00e2nia, cu o capacitate de depozitare de 2.500 de pale\u021bi pentru alimente congelate \u00een dou\u0103 celule \u0219i mai multe camere frigorifice. Avem \u0219i o celul\u0103 de congelare pentru depozitarea c\u0103rnii”’.<\/p>\n

\"\"\u00cen 2012, Dayseaday a achizi\u021bionat compania de pe\u0219te (olandez\u0103) Oceanis Seafood din partea de sud a Bucure\u0219tiului. Anul trecut, pe \u0219oseaua de centur\u0103 nordic\u0103 a fost \u00eenceput\u0103 o nou\u0103 cl\u0103dire de 100 pe 30 de metri.
\nNoutatea const\u0103 \u00een faptul c\u0103 acum este disponibil \u0219i ambalajul proasp\u0103t (MAP) pentru pia\u021ba de v\u00e2nzare cu am\u0103nuntul. Num\u0103rul de angaja\u021bi a crescut la 30. Spa\u021biul de produc\u021bie m\u0103soar\u0103 450 de metri p\u0103tra\u021bi.<\/p>\n

Cea mai mare parte a pe\u0219telui de la Dayseaday Rom\u00e2nia este de import \u0219i implic\u0103 pe\u0219te de cresc\u0103torie. Pe locul doi se afl\u0103 bibanul de mare, dorado, somonul, creve\u021bii de cresc\u0103torie. Merluciul este cea mai important\u0103 specie \u00een ceea ce prive\u0219te fauna s\u0103lbatic\u0103.<\/p>\n

Spakenburg<\/strong><\/span>
\n\"\"De asemenea, Dayseaday Group continu\u0103 s\u0103 se extind\u0103 \u00een Olanda.<\/p>\n

\u00cen Bunschoten-Spakenburg, noua cl\u0103dire a filialei Muys Seafood a fost inaugurat\u0103 luna trecut\u0103. Aici, pe Neerduist, au fost construi\u021bi 2.200 de metri p\u0103tra\u021bi.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Banca Mondial\u0103 recomand\u0103 reducerea ajutorului acordat cresc\u0103torilor de animale pentru combaterea schimb\u0103rilor climatice<\/em><\/strong><\/span><\/h2>\n<\/div>

\u021a\u0103rile bogate ar trebui s\u0103 reduc\u0103 ajutorul financiar acordat sectorului zootehnic, \u00een ideea de a contribui la reducerea polu\u0103rii cauzate de consumul de carne ro\u0219ie \u0219i produse lactate, potrivit B\u0103ncii Mondiale \u0219i Bloomberg.
\nIncluderea costurilor de mediu \u0219i de s\u0103n\u0103tate \u00een pre\u021bul produselor alimentare de origine animal\u0103 cu emisii mari de dioxid de carbon ar reduce cererea consumatorilor pentru aceste produse. Acest lucru ar \u00eensemna transferarea subven\u021biilor din sectorul cre\u0219terii animalelor c\u0103tre sectoare cu emisii mai reduse, cum ar fi cre\u0219terea p\u0103s\u0103rilor de curte \u0219i produc\u021bia de fructe \u0219i legume, potrivit unui raport al B\u0103ncii Mondiale privind reducerea amprentei climatice a sectorului alimentar.<\/p>\n

\"\"‘Nu spunem c\u0103 sprijinul public pentru agricultur\u0103 ar trebui redus. Credem c\u0103 ar trebui s\u0103 fie folosit\u0103 \u00eentr-un mod mai eficient, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 contribuie efectiv la o alimenta\u021bie mai s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i la o planet\u0103 mai s\u0103n\u0103toas\u0103”, a declarat Bill Sutton, autorul raportului.
\nDe la ferm\u0103 la furculi\u021b\u0103, sistemele alimentare sunt responsabile pentru aproape o treime din emisiile globale de gaze cu efect de ser\u0103. Cre\u0219terea animalelor este o surs\u0103 major\u0103 de emisii de gaze cu efect de ser\u0103, iar \u021b\u0103rile cu venituri ridicate se num\u0103r\u0103 printre cei mai mari consumatori, \u00eens\u0103 sectorul este mult \u00een urma altor sectoare \u00een ceea ce prive\u0219te angajamentele financiare, obiectivele \u0219i ac\u021biunile. Dac\u0103 nu se rezolv\u0103 problema impactului alimentelor asupra climei, planeta nu \u00ee\u0219i va atinge obiectivele climatice, avertizeaz\u0103 Banca Mondial\u0103.
\nPotrivit autorilor raportului, investi\u021biile anuale trebuie s\u0103 creasc\u0103 de 18 ori, p\u00e2n\u0103 la 260 de miliarde de dolari, pentru a \u00eenjum\u0103t\u0103\u021bi emisiile din sectorul agroalimentar p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 \u0219i pentru a ajuta planeta s\u0103-\u0219i ating\u0103 obiectivul de zero emisii p\u00e2n\u0103 \u00een 2050. Dar beneficiile vor dep\u0103\u0219i cu mult costurile, subliniaz\u0103 raportul B\u0103ncii Mondiale.
\nGuvernele, companiile \u0219i cet\u0103\u021benii \u00ee\u0219i pot extinde oferta de op\u021biuni alimentare cu emisii reduse prin diverse m\u0103suri, cum ar fi campaniile de informare \u0219i comunicare, tehnicile de promovare sau etichetarea alimentelor, sus\u021bine Banca Mondial\u0103.<\/p>\n

Includerea tuturor costurilor \u00een pre\u021bul produselor alimentare de origine animal\u0103 ar face ca op\u021biunile cu emisii mai reduse s\u0103 devin\u0103 mai competitive, \u00een timp ce produsele pe baz\u0103 de carne ar costa cu 20% p\u00e2n\u0103 la 60% mai mult, estimeaz\u0103 exper\u021bii B\u0103ncii Mondiale.
\n\u00cen 2016, o treime din subven\u021biile agricole au mers c\u0103tre carne \u0219i produse lactate. Un studiu realizat de Universitatea Leiden \u0219i Chatham House a constatat c\u0103 peste 80% din subven\u021biile agricole din UE sunt destinate produselor de origine animal\u0103 cu emisii ridicate de dioxid de carbon.<\/p>\n

‘Sistemul alimentar trebuie reparat pentru c\u0103 \u00eemboln\u0103ve\u0219te planeta \u0219i este o component\u0103 major\u0103 a schimb\u0103rilor climatice. Se pot lua m\u0103suri acum pentru ca sectorul agroalimentar s\u0103 contribuie mai mult la combaterea schimb\u0103rilor climatice \u0219i la vindecarea planetei. Aceste ac\u021biuni sunt disponibile \u0219i accesibile”, subliniaz\u0103 exper\u021bii B\u0103ncii Mondiale.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

<\/a><\/p>\n

Ce se va \u00eent\u00e2mpla cu pia\u021ba c\u0103rnii de porc \u00een acest an? Exist\u0103 semne de redresare, dar recolta de cereale \u00ee\u0219i va spune cuv\u00e2ntul<\/em><\/strong><\/span><\/h2>\n<\/div>

\"\"Potrivit ultimului raport al Comisiei Europene, produc\u021bia de carne de porc din UE va sc\u0103dea cu 0,4% \u00een 2024 fa\u021b\u0103 de 2023, din cauza cererii puternice.Cu toate acestea, sc\u0103derea pre\u021burilor la furaje a determinat o u\u0219oar\u0103 cre\u0219tere a greut\u0103\u021bii carcaselor (+0,7%). \u00cen schimb, ancheta privind efectivele de animale din decembrie 2023 arat\u0103 c\u0103 num\u0103rul scroafelor de reproduc\u021bie a crescut din nou cu 170.000.<\/p>\n

‘Acest lucru ar putea indica \u00eenceputul unei redres\u0103ri dup\u0103 trei ani de sc\u0103deri semnificative. Dar \u00een spatele acestui num\u0103r \u00een cre\u0219tere se afl\u0103 diferen\u021be uria\u0219e \u00eentre \u021b\u0103rile UE. A crescut \u0219i num\u0103rul de purcei. \u00cen ceea ce prive\u0219te partea negativ\u0103, stocul actual de porci la \u00eengr\u0103\u0219at este mai mic dec\u00e2t cel de anul trecut \u0219i nu se a\u0219teapt\u0103 ca acesta s\u0103 aib\u0103 un impact negativ p\u00e2n\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a anului 2024″, consider\u0103 anali\u0219tii Comisiei Europene, care estimeaz\u0103 c\u0103 nici situa\u021bia pestei porcine africane nu se va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi \u00een mod dramatic.<\/p>\n

\u00cen schimb, analiza sa arat\u0103 c\u0103 pre\u021burile furajelor ar putea cre\u0219te din nou, \u00een func\u021bie de rezultatul recoltei viitoare.
\n\u00cen ceea ce prive\u0219te primele luni ale anului, au fost raportate pierderi pentru opt state membre, de p\u00e2n\u0103 la 19,5% \u00een cazul Luxemburgului, \u00een timp ce restul statelor membre au sacrificat cu p\u00e2n\u0103 la 11,5% mai multe capete. \u00cen perioada ianuarie-februarie, Rom\u00e2nia a sacrificat cu 0,4% mai mult dec\u00e2t \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut.<\/p>\n

Pre\u021burile scad<\/span><\/h3>\n

Cu toate acestea, produc\u021bia \u00een u\u0219oar\u0103 sc\u0103dere nu a dus la o cre\u0219tere a pre\u021burilor, care sunt mai mici dec\u00e2t anul trecut cu 8,9% dac\u0103 ne raport\u0103m la pre\u021bul mediu \u00een UE, care a ajuns la 221,7 euro pe 100 kg de carcas\u0103.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, carcasele de tip S au ajuns pe 2 mai la 218 euro pe 100 kg de carcas\u0103 la poarta fermei, cu 9,7% mai ieftin dec\u00e2t \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut \u0219i cu 6,3% sub pre\u021bul din urm\u0103 cu o lun\u0103.<\/p>\n

Europa produce aproximativ 18% din produc\u021bia mondial\u0103 de carne de porc \u0219i este al doilea mare juc\u0103tor de pe aceast\u0103 pia\u021b\u0103, dup\u0103 China, care genereaz\u0103 46% din produc\u021bia mondial\u0103. Cu toate acestea, av\u00e2nd \u00een vedere oferta redus\u0103 \u0219i pre\u021burile ridicate \u0219i mai pu\u021bin competitive, performan\u021ba exporturilor UE este din nou \u00een pericol, dup\u0103 un 2023 cu sc\u0103deri de 24,6% sau aproape 1 milion de tone fa\u021b\u0103 de anul precedent.
\n\u00cen acela\u0219i timp, produc\u021bia chinez\u0103 de carne de porc se redreseaz\u0103 \u0219i, prin urmare, importurile sunt reduse. \u00cen plus, pia\u021ba chinez\u0103 a c\u0103rnii de porc se confrunt\u0103 \u00een prezent cu o ofert\u0103 excedentar\u0103 (pe termen scurt), potrivit datelor Comisiei Europene. Dac\u0103 pre\u021burile din UE r\u0103m\u00e2n ridicate, exporturile UE c\u0103tre China ar putea sc\u0103dea \u00een continuare cu 4% p\u00e2n\u0103 \u00een 2024<\/p>\n

Cu toate acestea, UE a pierdut exporturi at\u00e2t pe pie\u021bele cu valoare ridicat\u0103 (SUA, Japonia, Australia), c\u00e2t \u0219i pe cele cu valoare redus\u0103 (Filipine \u0219i Angola) din cauza concuren\u021bei puternice a pre\u021burilor din partea SUA \u0219i a Braziliei. Doar pia\u021ba britanic\u0103 a \u00eenregistrat o evolu\u021bie u\u0219or pozitiv\u0103 (+1,4%).<\/p>\n

Iar \u00eenceputul anului 2024 nu este promi\u021b\u0103tor. \u00cen ianuarie, UE a expediat 365.000 de tone de carcase peste grani\u021bele sale, fa\u021b\u0103 de 403.000 de tone \u00een urm\u0103 cu un an (minus 9,6%). Cele mai mari cantit\u0103\u021bi (100.000 de tone, cu 22,7% mai pu\u021bin dec\u00e2t \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut) au fost trimise \u00een China, Marea Britanie a \u00eenghi\u021bit 73.000 de tone, cu 0,9% mai mult dec\u00e2t anul trecut, iar Japonia alte 32.000 de tone, cu 16,4% mai pu\u021bin dec\u00e2t \u00een ianuarie 2023.\u00cen ceea ce prive\u0219te importurile, acestea provin \u00een principal din Marea Britanie, dar cantit\u0103\u021bile ar putea r\u0103m\u00e2ne sc\u0103zute \u00een 2024, dup\u0103 ce au sc\u0103zut cu 25% \u00een 2023.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 2023, produc\u021bia de carne de porc din UE va sc\u0103dea cu 6,6%. Cu excep\u021bia Bulgariei, toate celelalte \u021b\u0103ri din UE au \u00eenregistrat o sc\u0103dere, iar Rom\u00e2nia a raportat un minus de 1,1% \u00een ceea ce prive\u0219te num\u0103rul de capete sacrificate. Cele mai mari sc\u0103deri au fost \u00eenregistrate \u00een Danemarca (-19,9%, -321.000 de tone), Germania (-6,8%, -307.000 de tone), Olanda (-13%, -220.000 de tone) \u0219i (-4,2%, -214.000 de tone).<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

<\/a><\/p>\n

Sectorul transporturilor \u0219i al logisticii<\/span><\/strong><\/h1>\n<\/div>

KLG Europe – Scaune durabile \u0219i transport durabil \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/em><\/span><\/h2>\n<\/div>

\"\"Pe 15 aprilie j; am transportat 130 de scaune de biseric\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Aceasta \u00een colaborare cu biserica PKN din Best. Scaunele din biseric\u0103 sunt acum nepotrivite, deoarece biserica este acum folosit\u0103 \u00een mai multe scopuri, a\u0219a c\u0103 scaunele trebuie s\u0103 fie flexibile. Vechile scaune (solide, dar grele) vor merge acum c\u0103tre dou\u0103 destina\u021bii din nord-estul Rom\u00e2niei. O parte va merge la o biseric\u0103 din C\u00e2mpulung Moldovenesc (l\u00e2ng\u0103 grani\u021ba cu Moldova). Cealalt\u0103 parte a scaunelor va merge c\u0103tre un centru de zi pentru tineri cu autism din Ia\u0219i (ANCAAR). Funda\u021bia a \u00eenfiin\u021bat acest centru de zi pentru c\u0103 nu exista \u00eenc\u0103 un centru de zi pentru tinerii cu autism care nu (mai) merg la \u0219coal\u0103.<\/p>\n

Funda\u021bia<\/strong><\/span>
\nFunda\u021bia Ancora este activ\u0103 \u00een Rom\u00e2nia de peste 20 de ani \u0219i este o organiza\u021bie cre\u0219tin\u0103 non-profit, care activeaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Moldova. Funda\u021bia ofer\u0103 ajutor persoanelor aflate \u00een dificultate, indiferent de ras\u0103, religie \u0219i na\u021bionalitate. De la ambele funda\u021bii (biserica PKN din Best \u0219i Ancora), a fost \u00eenfiin\u021bat proiectul scaunelor de biseric\u0103 \u0219i s-a cerut KLG Europe o dona\u021bie sub form\u0103 de transport.
\nTransportul dona\u021biilor <\/strong><\/span>
\nKLG Europe aduce scaunele \u00een Rom\u00e2nia \u00een mod gratuit. Acest lucru se face \u00een mod durabil, deoarece scaunele sunt combinate cu alte \u00eenc\u0103rc\u0103turi. De la filiala din Venlo, scaunele biserice\u0219ti sunt transportate la filiala din Rom\u00e2nia. Dup\u0103 ce toate scaunele au ajuns la Bucure\u0219ti, aceast\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 este combinat\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 marf\u0103, iar scaunele sunt transportate la destina\u021bia final\u0103.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

H.Essers construie\u0219te primul s\u0103u depozit cu emisii zero pentru Agricover Distribution<\/strong><\/em><\/span><\/h2>\n<\/div>

H.Essers, furnizor european de servicii logistice, anun\u021b\u0103 construc\u021bia unui depozit de produse de protec\u021bie a plantelor \u0219i semin\u021belor pentru Agricover, unul dintre principalii juc\u0103tori de pe pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 de agribusiness. Noul proiect de 10.000 m\u00b2, amplasat \u00een situl standard Seveso al H.Essers din Bolintin Deal(jud.Giurgiu), consolideaz\u0103 capacit\u0103\u021bile logistice ale Agricover \u0219i marcheaz\u0103 o nou\u0103 etap\u0103 \u00een cooperarea dintre cele dou\u0103 companii.<\/p>\n

\"\" Cooperarea dintre Agricover \u0219i H.Essers a \u00eenceput \u00een 2023, pentru a furniza servicii logistice, cum ar fi depozitarea \u0219i transbordarea. Construc\u021bia noului depozit marcheaz\u0103 o nou\u0103 etap\u0103 \u00een aceast\u0103 colaborare.<\/p>\n

„Extinderea loca\u021biei noastre de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u0219ti \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t ad\u0103ugarea de noi depozite \u0219i \u00eenseamn\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea continu\u0103 a serviciilor noastre pentru a sprijini nevoile specifice ale Agricover, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te standardele de conformitate, siguran\u021b\u0103 \u0219i servicii pentru clien\u021bi. Noul depozit va sprijini Agricover \u00een eficientizarea lan\u021bului s\u0103u de aprovizionare”, a declarat Jeroen Fabry, Business Unit Manager la H.Essers.<\/p>\n

Depozitul ar trebui s\u0103 fie opera\u021bional p\u00e2n\u0103 \u00een august 2024, iar Agricover Distribution va \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u0219i centralizeze opera\u021biunile logistice \u00een cadrul sitului H.Essers din Bolintin Deal, de la Seveso (cutremur), cel mai mare de acest tip din Rom\u00e2nia. Noul depozit reprezint\u0103 cea de-a patra faz\u0103 de extindere a sitului H.Essers.<\/p>\n

„\u00centre 2013 \u0219i 2023, acest sit a crescut de la un teren gol la 53.000 m\u00b2 de depozite \u00een prezent, dintre care 20.000 m\u00b2 sunt dedica\u021bi depozit\u0103rii de substan\u021be chimice periculoase. Prin acest proiect de construc\u021bie, ad\u0103ug\u0103m \u00eenc\u0103 10.000 m\u00b2 la capacitatea deja existent\u0103”, explic\u0103 Jeroen Fabry.<\/p>\n

„Agricover gestioneaz\u0103 volume mari de diverse produse agricole, cum ar fi produse de protec\u021bie a culturilor \u0219i semin\u021be certificate, astfel \u00eenc\u00e2t un amplasament conform standardelor Seveso a fost o condi\u021bie prealabil\u0103. Aveau nevoie de un partener capabil s\u0103 construiasc\u0103 un depozit care nu numai c\u0103 \u00eendeplinea cele mai \u00eenalte standarde de conformitate, dar a fost proiectat de profesioni\u0219ti \u00een domeniul logisticii chimice”, a declarat Jeroen Fabry.<\/p>\n

Primul depozit neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon din Rom\u00e2nia<\/p>\n

H.Essers se concentreaz\u0103 asupra logisticii durabile \u0219i \u00ee\u0219i sprijin\u0103 clien\u021bii \u00een reducerea amprentei de carbon \u00een lan\u021bul de aprovizionare. Acest proiect este un exemplu \u00een aceast\u0103 direc\u021bie.
\n„Noul depozit dispune de panouri solare pentru a furniza energie regenerabil\u0103, precum \u0219i de pompe de c\u0103ldur\u0103, care vor func\u021biona \u00een mare parte \u00een locul sistemului conven\u021bional de \u00eenc\u0103lzire pe gaz. Doar atunci c\u00e2nd temperatura va sc\u0103dea sub -15 \u00b0C, gazul va lua locul, deoarece pompele de c\u0103ldur\u0103 nu func\u021bioneaz\u0103 la astfel de temperaturi”, a continuat Jeroen Fabry.<\/p>\n

„Discu\u021biile privind construc\u021bia noului depozit au \u00eenceput la jum\u0103tatea anului 2022, \u00een timp ce opera\u021biunile logistice au \u00eenceput efectiv \u00een aprilie 2023. Deoarece strategiile noastre au fost perfect aliniate, proiectul avanseaz\u0103 \u00een timp record. Avem un calendar str\u00e2ns, dar faza de construc\u021bie decurge conform planului. Acordul pe termen lung cu Agricover se \u00eentinde pe o perioad\u0103 de \u0219apte ani \u0219i suntem \u00eencrez\u0103tori \u00een succesul acestei cooper\u0103ri, care are un poten\u021bial uria\u0219 de cre\u0219tere \u00een viitor”, conchide Jeroen Fabry.<\/p>\n

Despre H.Essers<\/strong><\/span><\/p>\n

\"\"H.Essers a fost fondat\u0103 \u00een 1928 de Henri Essers \u0219i de atunci a devenit una dintre cele mai importante companii de logistic\u0103 din Europa \u00een sectoare precum cel al produselor chimice \u0219i al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. \u00cen ultimii ani, compania a cunoscut o expansiune semnificativ\u0103, datorit\u0103 cre\u0219terii organice \u0219i achizi\u021biilor strategice. \u00cen 2022, H.Essers a realizat o cifr\u0103 de afaceri de 1,1 miliarde de euro. \u00cen prezent, compania dispune de peste 1.300.000 de metri p\u0103tra\u021bi de spa\u021biu de depozitare, o flot\u0103 de 1.420 de camioane, 4.060 de remorci, 660 de Safebox-uri \u0219i 2.160 de Isotanks. Peste 50% din aceast\u0103 flot\u0103 este multimodal\u0103. H.Essers are peste 7.500 de angaja\u021bi \u00een 89 de loca\u021bii din 18 \u021b\u0103ri.<\/p>\n

Despre Agricover<\/strong><\/span>
\n\"\"Agricover Holding este un grup de companii lider \u00een domeniul agro-alimentar european. Cu peste 23 de ani de experien\u021b\u0103 \u00een domeniu \u0219i o abordare antreprenorial\u0103, Agricover aduce solu\u021bii inovatoare care transform\u0103 afacerile \u0219i vie\u021bile fermierilor pe termen lung. Agricover Holding cuprinde liniile de afaceri Agricover Distribution, specializat\u0103 \u00een distribu\u021bia de produse agricole de baz\u0103, Agricover Credit, o institu\u021bie financiar\u0103 nebancar\u0103 specializat\u0103 \u00een finan\u021barea fermierilor, \u0219i Agricover Technology, care ofer\u0103 fermierilor acces la cele mai recente inova\u021bii \u00een domeniul agriculturii digitale globale.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

<\/a><\/p>\n

Politicienii austrieci sfideaz\u0103 Rom\u00e2nia la limit\u0103 \u00een privin\u021ba Schengen <\/strong><\/em><\/span><\/h2>\n<\/div>

De\u0219i toate \u021b\u0103rile europene din UE permit Rom\u00e2niei s\u0103 intre \u00een Schengen, Austria continu\u0103 s\u0103 o limiteze la frontierele sale maritime \u0219i aeriene. Toate argumentele c\u0103 blocarea frontierei terestre a disp\u0103rut de mult \u0219i arat\u0103 c\u0103 este vorba doar de motive politice interne de partid.<\/p>\n

\"\"P\u00e2n\u0103 acum, Rom\u00e2nia a avut \u00eentotdeauna o abordare diplomatic\u0103, dar acum lucrurile risc\u0103 s\u0103 fie puse pe jar. Transportatorii \u0219i afacerile lor au suferit pierderi uria\u0219e, iar r\u0103bdarea s-a epuizat.
\nO revolt\u0103 a \u0219oferilor rom\u00e2ni la vam\u0103 este iminent\u0103. Ace\u0219tia petrec neap\u0103rat \u00eentre \u0219ase ore \u0219i dou\u0103 zile la frontier\u0103. La Calafat, Vidin sau \u00een vestul Rom\u00e2niei. Iar acest timp este calculat ca timp de conducere, dup\u0103 care nu mai ave\u021bi voie s\u0103 conduce\u021bi. „Ma\u0219ina nu st\u0103 pe loc, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd e\u0219ti la coad\u0103. Apoi se mi\u0219c\u0103 oricum. Iar dac\u0103 ma\u0219ina se mi\u0219c\u0103, se pierde timp de condus”, a explicat Ion Lixandru, vicepre\u0219edinte al Uniunii Na\u021bionale a Transportatorilor Rutieri din Rom\u00e2nia (UNTRR) \u0219i manager al unui grup de firme de transport.\"\"
\nDeclara\u021bia nu i-a sup\u0103rat pe transportatorii care a\u0219teptau la coad\u0103 pentru a ajunge \u00een fa\u021ba vame\u0219ilor de la Giurgiu-Ruse. \u00cen momentul \u00een care trec de controalele de la frontiera terestr\u0103, ace\u0219tia \u00ee\u0219i evalueaz\u0103 pierderile: taxe suplimentare, mai pu\u021bin timp petrecut cu familiile lor, un salariu mai mic din cauza kilometrajului limitat pe care \u00eel pot parcurge \u0219i, prin urmare, \u00een general, mai pu\u021bini bani.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Cum se r\u0103zbun\u0103 statul rom\u00e2n pe Austria: Protec\u021bia Consumatorilor a desf\u0103\u0219urat ac\u021biuni de punctualitate la 197 de benzin\u0103rii OMV-Petrom, iar 11 dintre ele au fost \u00eenchise.<\/strong><\/em><\/span><\/h2>\n<\/div>

Autoritatea Na\u021bional\u0103 pentru Protec\u021bia Consumatorilor (ANPC) a demarat, \u00een urm\u0103 cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, o ampl\u0103 opera\u021biune de monitorizare la nivel na\u021bional a benzin\u0103riilor din re\u021beaua OMV-Petrom, iar \u00een urma verific\u0103rilor a aplicat amenzi \u0219i a dispus \u00eenchiderea temporar\u0103 a 11 sta\u021bii. \u00cen acest fel, ANPC a \u00eencercat s\u0103 dea o lec\u021bie c\u00e2torva state europene (de exemplu, Austria) care „ne atrag aten\u021bia c\u0103 nu suntem \u00eenc\u0103 preg\u0103ti\u021bi s\u0103 acces\u0103m toate sistemele lor (a se citi Schengen)”, recunoa\u0219te pre\u0219edintele Autorit\u0103\u021bii, referindu-se la faptul c\u0103 Austria nu ne vrea \u00een Schengen cu grani\u021be terestre.<\/p>\n

\"Sta\u021bia

Sta\u021bia de alimentare OMV Petrom Foto: OMV Petrom<\/p><\/div>\n

V\u0103 reamintim c\u0103 ac\u021bionarul majoritar al Petrom este compania austriac\u0103 OMV, iar Austria se opune ferm intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een spa\u021biul Schengen cu frontiere terestre. Dup\u0103 multe insisten\u021be, Rom\u00e2nia a reu\u0219it s\u0103 intre \u00een spa\u021biul european de liber\u0103 circula\u021bie \u00eencep\u00e2nd cu 31 martie doar cu frontierele aeriene \u0219i maritime.
\nCancelarul austriac Karl Nehammer, aflat s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 la Bucure\u0219ti la congresul Partidului Popular European, a transmis un nou mesaj tran\u0219ant c\u0103tre Rom\u00e2nia dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu Klaus Iohannis : „Pozi\u021bia Austriei r\u0103m\u00e2ne neschimbat\u0103: sistemul Schengen nu func\u021bioneaz\u0103 \u00een prezent, prin urmare nu poate fi prelungit”.
\nPre\u0219edintele ANPC: Ne d\u0103m seama c\u0103 nici m\u0103car operatorii lor nu sunt preg\u0103ti\u021bi pentru \u021bara noastr\u0103. Horia Constantinescu, pre\u0219edintele ANPC, a declarat, \u00eentr-un comunicat de pres\u0103: „Aceast\u0103 ac\u021biune ampl\u0103 \u021bine cont de dorin\u021ba noastr\u0103 permanent\u0103 de a \u00eenv\u0103\u021ba de la cei mai buni”, a declarat ironic pre\u0219edintele ANPC, Horia Constantinescu, \u00eentr-un comunicat de pres\u0103. El spune c\u0103 aceast\u0103 ac\u021biune este un studiu de caz. \"\"„Dup\u0103 cum am v\u0103zut recent, mai multe \u021b\u0103ri europene ne atrag aten\u021bia asupra faptului c\u0103 nu suntem \u00eenc\u0103 preg\u0103ti\u021bi s\u0103 acces\u0103m toate sistemele lor. Dup\u0103 aceast\u0103 ac\u021biune, ne d\u0103m seama c\u0103 nici m\u0103car companiile lor de top, precum OMV, nu sunt preg\u0103tite pentru noi. S\u0103 ridice piatra cel f\u0103r\u0103 de p\u0103cat, spune religia cre\u0219tin\u0103. Le oferim acest studiu de caz pentru a ne ajuta, spun\u00e2ndu-ne dac\u0103 le plac imaginile realizate \u00een timpul ac\u021biunii”, a spus Constantinescu.<\/p>\n

\n

Re\u021beaua rom\u00e2neasc\u0103 olandez\u0103 (DRN) a ridicat din nou aceast\u0103 problem\u0103 prin contactele sale de la Bruxelles cu comisarul european pentru transporturi, Adina-Ioana<\/em> V\u0103lean<\/em>.<\/p>\n<\/blockquote>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Rom\u00e2nia: Sistemul de transport electronic RO pentru transportul de m\u0103rfuri<\/strong><\/em><\/span><\/h2>\n<\/div>

Noua dat\u0103 de intrare obligatorie \u00een sistemul e-Transport RO De la 1 iulie 2024, obliga\u021bia de a notifica sistemul e-Transport RO \u0219i de a ob\u021bine codurile UIT va intra \u00een vigoare pentru toate transporturile interna\u021bionale de m\u0103rfuri, nu doar pentru produsele cu risc fiscal ridicat.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen paralel, va fi instituit\u0103 monitorizarea transporturilor rutiere cu urm\u0103rire GPS, at\u00e2t pentru transportatorii de m\u0103rfuri na\u021bionale cu risc fiscal, c\u00e2t \u0219i pentru transportatorii interna\u021bionali de m\u0103rfuri \u00een general. Sistemul RO e-Transport este sistemul electronic utilizat de Ministerul Finan\u021belor Publice din Rom\u00e2nia pentru controlul transporturilor rutiere de m\u0103rfuri cu risc fiscal ridicat \u0219i al transporturilor rutiere interna\u021bionale de m\u0103rfuri din \u021bar\u0103. Scopul implement\u0103rii acestui sistem este de a reduce evaziunea fiscal\u0103, de a reduce decalajul de TVA \u0219i de a preveni comer\u021bul ilegal.
\nLegea a intrat \u00een vigoare la 1 ianuarie 2023 pentru m\u0103rfurile cu risc fiscal ridicat. De la 1 iulie 2024, se va aplica, de asemenea, tuturor transporturilor interna\u021bionale de toate tipurile de m\u0103rfuri.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Sectorul de mediu<\/span><\/strong><\/h1>\n<\/div>

De\u0219ertificarea regional\u0103 \u0219i defri\u0219\u0103rile ilegale<\/strong><\/em><\/span><\/h2>\n<\/div>

\"\"Toat\u0103 lumea este familiarizat\u0103 cu faptul c\u0103 Olanda are un climat maritim, iar Rom\u00e2nia un climat continental, ceea ce are implica\u021bii pentru sectorul agricol, iar schimb\u0103rile climatice implic\u0103 faptul c\u0103 terenurile agricole pot fi pierdute. \u00cen prezent, Rom\u00e2nia pierde anual 1.000 de hectare de teren arabil din cauza de\u0219ertific\u0103rii \u00een sudul \u021b\u0103rii. Mircea Fechet (secretar de stat pentru mediu) spune c\u0103 \u00eemp\u0103durirea rapid\u0103 este singura solu\u021bie pentru a combate acest fenomen.
\nAceasta se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een principal \u00een districtele Dolj \u0219i Mehrdinti, care este deja denumit\u0103 \u00een mod popular Oltenia Sahara.\"\"
\nEfectele schimb\u0103rilor climatice sunt clar vizibile \u0219i resim\u021bite \u00een regiunea rom\u00e2neasc\u0103 Oltenia. Acolo unde odinioar\u0103 paji\u0219tile verzi \u0219i p\u0103durile se \u00eentindeau pe malurile Dun\u0103rii, acum se extind f\u00e2\u0219ii de nisip. Zona \u00een cauz\u0103 se \u00eentinde acum pe o suprafa\u021b\u0103 de peste 800 de kilometri p\u0103tra\u021bi de-a lungul Dun\u0103rii. V\u00e2ntul arunc\u0103 nisipul \u00een sate \u0219i chiar \u0219i \u00een capitala Bucure\u0219ti, aflat\u0103 la peste 200 de kilometri distan\u021b\u0103. Este rezultatul unei combina\u021bii \u00eentre \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 \u0219i politicile agricole nechibzuite. \u00cen anii ’70 \u0219i ’80, dictatorul Nicolae Ceau\u0219escu a t\u0103iat p\u0103durile \u0219i a drenat lacurile \u00een \u00eencercarea de a promova produc\u021bia agricol\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103. Au existat chiar \u0219i planuri de a recupera Delta Dun\u0103rii.
\n\"\"\u00cen prezent, sunt puse la dispozi\u021bie fonduri de re\u00eemp\u0103durire pentru a combate de\u0219ertificarea care se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te, dar acestea trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 pasul cu defri\u0219\u0103rile ilegale care au avut loc timp de ani de zile. Valoarea acestui lemn: aproape un miliard de euro. O parte din acest lucru este vizibil\u0103 \u00een profiturile companiilor rom\u00e2ne\u0219ti de exploatare forestier\u0103 \u0219i, \u00een principal, ale companiilor austriece de prelucrare a lemnului. Produsele lor din lemn sunt comercializate \u00een \u00eentreaga Uniune European\u0103. Cea mai mare este Holzindustrie Schweighoferc.q. HS Timber Grouip.<\/p>\n

IKEA este implicat\u0103 \u0219i \u00een distrugerea p\u0103durilor din Rom\u00e2nia pentru produc\u021bia de mobil\u0103<\/span><\/strong><\/p>\n

\"\"<\/strong>IKEA este acuzat\u0103 c\u0103 folose\u0219te pentru mobila sa lemn din p\u0103duri seculare din Carpa\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. IKEA ar urma s\u0103 se aprovizioneze cu lemn din ultimele p\u0103duri naturale din Carpa\u021bii Rom\u00e2ne\u0219ti, inclusiv din p\u0103durile din siturile protejate Natura 2000, sus\u021bine organiza\u021bia de mediu Greenpeace. \"\"Compania a declarat c\u0103 investigheaz\u0103 serios acuza\u021biile acestora, relateaz\u0103 DPA. O investiga\u021bie a Greenpeace a descoperit c\u0103 lemnul provenit din p\u0103duri str\u0103vechi, inclusiv din p\u0103durile din Mun\u021bii Carpa\u021bi, este folosit de compania suedez\u0103 pentru a produce mobilier. Se spune c\u0103 mai mul\u021bi produc\u0103tori ter\u021bi care lucreaz\u0103 pentru IKEA folosesc lemn din aceste p\u0103duri valoroase. Potrivit Greenpeace, 30 de produse de la ace\u0219ti furnizori au fost descoperite \u00een magazine de mobil\u0103 din 13 \u021b\u0103ri.<\/p>\n<\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div>
<\/div>
<\/div><\/i><\/span>
<\/div><\/div>
<\/div>

Sectorul auto<\/span><\/strong><\/h1>\n<\/div>

Dacia Jogger acum \u0219i ca ma\u0219in\u0103 de familie cu acces pentru scaune cu rotile <\/strong><\/em><\/span><\/h2>\n<\/div>