Interes internațional deosebit pentru Romanian Business Day la Wassenaar!

Pe 12 martie, la castelul atmosferic De Wittenburg, a fost organizat un program substanțial puternic pentru antreprenori din aproape toate sectoarele. Au fost prezenți și mulți participanți din România, deoarece sunt preferați experții prin experiență. De asemenea, au fost prezenți ambasadori din ambele țări. Niciodată până acum în existența Rețelei de afaceri olandezo-române nu a existat un interes atât de mare.

Het was ook merkbaar dat de economische betekenis van Roemenië op veel gebieden de Nederlandse groei overtrof. Deze gewijzigde marktomstandigheden impliceren dat het Dutch Romanian Network zijn beleid daarop moet aanpassen. Een niet onbelangrijk aantal ondernemers hadden derhalve belangstelling voor het lidmaatschap. Met name ondernemers uit de agrarische sector hadden de behoefte om eens over de grens te kijken om te ontdekken of hun een groter perspectief geboden kan worden voor hun toekomst. Dus van de netwerkmogelijkheden werd druk gebruik gemaakt.

Uiteindelijk wil iedere ondernemer weten “what is in it for me?”

Wij zullen via deze nieuwsbrief onze leden op de hoogte houden van de actuele ontwikkelingen. Een reden te meer om lid van het Dutch Romanian Network te worden!

Toekenning Romanian Business Award

Jaarlijks wordt door het Dutch Romanian Network een award toegekend aan een ondernemer of werknemer die zich op bijzondere wijze heeft onderscheiden en waar sprake is van een relatie is met Roemenie. Dit jaar is de keuze gevallen op Hanno Reeser die werkzaam is in de logistieke sector als directeur Strategische Ontwikkeling bij het Belgische familiebedrijf H.Essers .
Binnen de organisatie wordt hij algemeen beschouwd als een „synchromodaliteits goeroe” en een drijvende kracht achter de verschuiving naar duurzaam intermodaal transport.Hanno is genomineerd voor zowel Multimodale Ambassadeur 2025 in België als Spoorman van het Jaar 2025 in Nederland.Met zijn betrokkenheid bij de ontwikkeling van de spoorverbinding tussen China en Nederland ontving zijn team in 2019 de Lean & Green Off-Road Cooperation Scale.Reeser staat met name bekend om zijn focus op synchromodaliteit, wat inhoudt dat er flexibel wordt geschakeld tussen transportmodaliteiten (weg, spoor, water) om de kosten, snelheid en CO₂-uitstoot te optimaliseren.
Controles hebben ertoe bijgedragen dat honderdduizenden vrachtwagens van de weg zijn gehaald, waardoor de totale CO₂-uitstoot van het bedrijf aanzienlijk is verminderd. Hanno heeft de spoorverbinding Genk – Curtici uitgebreid van een wekelijkse naar een dagelijkse verbinding, met aansluitingen van Curtici naar Turkije. Hij speelde een strategische rol bij de verwerving en ontwikkeling van de spoorterminal in Genk, die fungeert als centrale hub van het bedrijf voor hoog beveiligde, temperatuur gecontroleerde vracht (farmaceutische producten/chemicaliën) bestemd voor de rest van Europa en Azië.

Mărfuri controlate (produse farmaceutice/chimice) destinate restului Europei și Asiei.

El caută întotdeauna cea mai bună soluție posibilă pentru client și găsește o modalitate de a crea o soluție sinodală. Pe lângă toate aceste mari realizări, Hanno a fost un membru loial al DRN în toți acești ani.

Casca de aur

Casca lui Coțofenești, furată din Muzeul Drents din Assen în ianuarie 2025 și recuperată în aprilie 2026, este o capodoperă arheologică cu o importanță istorică și culturală enormă, în special pentru România.

Iată principalele aspecte istorice:

• Simbol al civilizației dacice: Datând din secolul al IV-lea sau de la începutul secolului al III-lea î.Hr., coiful este un simbol iconic al geto-dacilor, strămoșii românilor. Ea arată nivelul înalt de măiestrie și structura socială complexă a elitei dacice din acea vreme.
• Ofranda regelui sau coiful: Coiful este realizat din aur aproape pur și este decorat cu imagini detaliate, inclusiv un motiv de ochi (posibil pentru protecție) și scene rituale. Este considerată o cască ceremonială a unui conducător, rege sau mare preot, mai degrabă decât o cască pentru luptă directă.
• Artefact arheologic unic: Descoperită la Coțofenești în România în 1928, piesa este un exemplu rar de orfevrărie din Epoca Fierului în regiune.
• Valoare: Datorită statutului său istoric unic și alegerii materialului (aproape un kilogram de aur), coiful reprezintă o valoare de peste 4,3 milioane de euro și este considerat un patrimoniu cultural inestimabil.

Aur ascuns în Carpați: peste 2.000 de tone extrase în ultimele două milenii. Unde au fost localizate cele mai mari zăcăminte?

Cercetările istorice arată că peste 2.000 de tone de aur au fost extrase din România în ultimele două milenii și jumătate. Ultimele mine de aur și-au închis porțile în anii 2000, dar în ultimii ani au fost descoperite noi zăcăminte valoroase de aur și argint în Munții Apuseni.

În România, există peste 140 de zăcăminte și situri cunoscute în care aurul este principalul metal utilizabil și peste 90 de zone în care acesta apare ca produs secundar.

Principalele zăcăminte sunt legate de vulcanismul neogen din sudul Munților Apuseni și din Carpații Orientali, în special în districtul Baia Mare. Asta reiese dintr-o cercetare publicată de geologii Gheorghe C. Popescu, Gheorghe Ilinca, Antonela Neacșu și Grigore Verdeș sub titlul „Muzeul Aurului din Brad. Caracterizarea și clasificarea probelor de aur autohton și a altor minerale”.

De asemenea, au fost descoperite și exploatate zăcăminte de aur mai mici în Munții Banatului, iar alte zăcăminte de aur au fost legate de zonele de alunecare din Carpați și Munții Apuseni, însă majoritatea acestora nu au avut o valoare economică mare.

Studiul arată că, înainte de dezvoltarea mineritului subteran, aurul era extras în cantități semnificative din depozitele aluviale ale râurilor. Aceste depozite au reprezentat o resursă importantă pentru populația care a locuit aceste zone încă din cele mai vechi timpuri.

Patrulaterul de aur

Zona auriferă din Munții Metaliferi, în arcul Apusenilor, a fost delimitată sub forma unui cadran cu colțurile la Săcărâmb (provincia Hunedoara), Zlatna, Roșia Montană și Abrud (provincia Alba), respectiv Baia de Arieș. Amplasamentul celor mai bogate mine de aur din istoria României a fost la granița dintre provinciile Hunedoara și Alba, pe o suprafață de aproximativ 600 de kilometri pătrați, dominată de munți acoperiți de păduri și intersectată de apele râurilor Crișul Alb, Ampoiului și Abrudului, și mărginită de Mureș.

Fosta mină din Roșia Montană.

„Zăcămintele aurifere din Munții Metaliferi au constituit principala sursă de aur a României (probabil mai mult de 75% din cantitatea totală de aur extrasă de-a lungul istoriei provine din această zonă). La scara întregului lanț carpato-balcanic, această zonă reprezintă o anomalie în metalogeneza aurului și a rămas una dintre cele mai productive zone de exploatare a aurului din Europa și din lume. Cantitatea istorică de aur extrasă din cele aproximativ 60 de zăcăminte epitermale cunoscute în zona Golden Quadrangle a fost de aproximativ 1.750 de tone”, potrivit cercetărilor geologilor.

Maramureșul este una dintre cele mai importante zone miniere din România și din Europa, unde minereuri polimetalice bogate în aur, argint, plumb și cupru au fost extrase timp de secole.

„Se estimează că aproximativ 125 de tone de aur au fost extrase din mai mult de 20 de structuri mineralizate din districtul Baia Mare de-a lungul istoriei. Cu toate acestea, această cantitate este probabil subestimată, deoarece numai din câmpul metalogenic de la Cavnic au fost extrase peste 20 de tone de aur în perioada 1875-1993. Geologul Kamen Kouzmanov și colaboratorii săi cred că districtul Baia Mare conține încă aproximativ 33,6 tone de aur neexplorat”, potrivit studiului.

(Cercetări efectuate de expertul în minerit al DRN în colaborare cu fostul ambasador și geolog Călin Fabian).

Sectorul agricol

România reînnoiește relațiile comerciale agroalimentare cu China

În cadrul unei vizite recente în China, ministrul român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea agricolă între România și China. Documentul vizează relansarea cooperării bilaterale și crearea de noi oportunități de export pentru produsele agroalimentare românești pe piețele externe.

Acesta a constituit un nou impuls în relațiile agro-alimentare româno-chineze. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, documentul pune baze solide pentru cooperarea bilaterală în domenii-cheie precum securitatea alimentară, investițiile agricole, procesarea produselor agroalimentare, cercetarea și inovarea, precum și schimbul de tehnologii moderne.
‘Acest parteneriat transmite un mesaj clar: România nu mai acceptă rolul de simplu exportator de materii prime. Ne consolidăm poziția de furnizor de produse agroalimentare cu valoare adăugată, deschidem noi piețe și atragem investiții în procesare’. „Cooperarea cu Republica Populară Chineză oferă o oportunitate reală pentru agricultura și industria alimentară românească”, a declarat Florin Barbu în comunicat.

Memorandumul include, de asemenea, cooperarea în domenii de mare importanță pentru agricultura românească, cum ar fi industria vinului, dezvoltarea capacităților de prelucrare, transferul de tehnologie și formarea profesională, precum și atragerea de investiții reciproce.

Memorandumul este valabil timp de cinci ani, cu posibilitatea de reînnoire, și va fi pus în aplicare prin intermediul unui grup de lucru comun care va identifica prioritățile și proiectele concrete de cooperare.

Protocoale veterinare semnate, de asemenea

Alexandru Nicolae Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și membru al aceleiași delegații în China, a semnat trei protocoale sanitar-veterinare cu reprezentanți ai Administrației Generale a Vămilor din Republica Populară Chineză. Aceste protocoale reglementează condițiile de inspecție și carantină pentru carnea de pasăre încălzită, produsele lactate exportate din România și produsele acvatice sălbatice destinate pieței chineze.

Aspectele tehnice și de siguranță alimentară au constituit un pilon important al vizitei oficiale a delegației române în China. „Semnarea celor trei protocoale este rezultatul eforturilor tehnice susținute ale specialiștilor ANSVSA pentru a se asigura că produsele românești îndeplinesc cerințele stricte ale partenerilor noștri chinezi. Misiunea noastră este de a oferi fermierilor instrumentele sanitar-veterinare necesare pentru a exporta consistent și competitiv, contribuind la dezvoltarea durabilă a sectorului și la reechilibrarea balanței comerciale a României (…). Experții noștri au dezvoltat un cadru tehnic robust (…) – practic un „pașaport” pentru anumite tipuri de alimente, bazat pe eforturi tehnice profesionale”, a declarat președintele Bociu.

O nouă oportunitate de a restabili balanța comercială negativă a României în sectorul agroalimentar

„Este oficial!”, a scris ministrul Barbu pe rețelele sale de socializare. „România începe să exporte în China. Astăzi au fost semnate protocoalele de export între România și China pentru, așa cum am menționat, carne de pasăre încălzită, produse lactate și produse acvatice. În maxim două luni, vom începe să exportăm și cereale și suntem în discuții avansate pentru a începe exportul de carne de porc și produse procesate din carne de porc.”

Încheierea acestor acorduri și consolidarea parteneriatului româno-chinez ar trebui să ofere companiilor românești un cadru juridic stabil și predictibilitatea necesară pentru a accesa noi piețe. Toate acestea într-un efort de a consolida poziția României în comerțul mondial și de a contribui la o viitoare îmbunătățire a balanței comerciale a României în sectorul agricol.

Injectarea a aproximativ 106 milioane EUR pentru investiții în pomicultură, prelucrare, creșterea animalelor și energie regenerabilă în primul trimestru al anului

Între ianuarie și martie 2026, sectorul agricol a primit o injecție de capital de aproximativ 256 de milioane EUR de la UE și de la bugetul de stat. Din această sumă, aproape 93 de milioane EUR au fost destinate investițiilor în pomicultură, creșterea animalelor, prelucrarea produselor agroalimentare, infrastructura rurală și sistemele de irigații, în timp ce 12,7 milioane EUR au fost cheltuite pentru energia regenerabilă destinată autoconsumului în sectoarele agricol și alimentar.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin mecanismele gestionate de Autoritatea de Management pentru Planul Strategic PAC 2023-2027 și implementate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a efectuat plăți în valoare de peste 1,3 miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 256 de milioane EUR) către beneficiari din agricultură și mediul rural.

Banii sunt disponibili pentru dezvoltarea fermelor, extinderea capacităților de prelucrare, modernizarea infrastructurii de bază în zonele rurale, precum și pentru proiecte locale finanțate prin LEADER. În același timp, fermierii angajați în domeniul mediului și al climei au primit 150 de milioane EUR pentru a compensa pierderile de venit.

Din totalul sumelor plătite, aproximativ 207 milioane au provenit din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și aproximativ 36,4 milioane din bugetul de stat. La nivel sectorial, peste 150 de milioane EUR au fost plătite fermierilor care aplică măsuri ecologice și favorabile climei, în timp ce investițiile în pomicultură, creșterea animalelor, prelucrarea produselor agroalimentare, infrastructura rurală și sistemele de irigații au beneficiat de o finanțare de aproape 93 de milioane EUR.
În plus, prin intermediul instrumentelor complementare gestionate în coördination cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Rurale și Afacerilor Rurale, s-au efectuat plăți de peste 12,7 milioane EUR din Fondul de modernizare pentru investiții în energie regenerabilă pentru uz propriu în sectorul agricol și industria alimentară.

Sectorul infrastructurii

Portul Constanța rămâne al doilea port ca mărime din Europa după Rotterdam

Ar trebui să fie folosit pentru că este un avantaj uriaș.

Dacă ne uităm la ruta din Asia spre Europa, și mai ales spre Europa Centrală și de Est, câștigăm 10 zile față de Rotterdam. De la Marea Roșie, faci dreapta, treci prin Suez, treci direct prin Istanbul și ești direct în România”, explică Cosmin Pătroiu.

Sectorul horticulturii

Aceasta este o completare la o postare anterioară

În completarea mesajului publicat anterior, vă informăm în numele Consiliului Agriculturii că sursa studiului privind horticultura românească este Ambasada Olandei la București.
Puteți lua cunoștință de studiu prin intermediul linkului de mai jos:
https://www.agroberichtenbuitenland.nl/documenten/2026/02/24/romanian-greenhouse-sector-study

Buletinul informativ al Rețelei Române Olandeze este compilat cu mare atenție. Rețeaua olandeză română nu își poate asuma nicio răspundere pentru o eventuală inexactitate și / sau incompletitudine a informațiilor furnizate aici și nici un drept nu poate fi derivat din conținutul buletinului informativ. Articolele nu reflectă neapărat punctele de vedere ale consiliului.
Toate imaginile și fotografiile sunt preluate de pe Pixabay, deci sunt libere de drepturi.