Noi, în calitate de consiliu de administrație al Rețelei Românești Olandeze, VNO NCW și al Camerei de Comerț Românești din Olanda, am publicat în 2012 o declarație în care se spunea că România. Criteriile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen au fost deja îndeplinite în 2011, fapt confirmat de Comisia Europeană. Totuși, după aceea, așa-numitul Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV) a fost asociat în mod necorespunzător cu acesta. Poziția mai multor țări, inclusiv a Olandei, cu privire la aderarea României la Schengen a fost de natură pur politică. După cum se știe, Consiliul European (șefii de guvern ai statelor membre și miniștrii de externe ai acestora) încă mai folosește infamul principiu al veto-ului sau al unanimității. Este depășit și afectează negativ influența europeană. La urma urmei, în aceste zile este imposibil de explicat că, recent, Comisia Europeană a invitat România să adere la Schengen și totuși o țară ar vota împotrivă (din nou din motive politice). Ni se pare foarte nedemocratic atunci când o minoritate începe să conducă majoritatea.

l’histoire se répète?
Presa românească a relatat recent (pe surse europene) că ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra, și-a exprimat rezervele față de aderarea României la Schengen, ignorând țările Germania și Franța, care o susțin.
Pentru că, în ciuda faptului că apreciatul ministru român al justiției, Cătălin Predoiu, a îndeplinit recent condițiile finale ale MCV, nu poate fi adevărat că România este din nou pusă în așteptare fără o justificare solidă.
Mai mult, acest ministru a informat recent că toate legile din domeniul important al reformei judiciare au fost aprobate de Guvernul României și că intrarea în vigoare va urma în curând.

Un antreprenor care vorbește despre aderarea la Schengen
Potrivit DSV Road, al treilea mare furnizor global de servicii de transport și logistică din Europa. Compania estimează că aderarea la Schengen va duce la o creștere medie de 20% a afacerilor.
Efectele benefice ale aderării României la spațiul Schengen se vor resimți imediat pe piața locală de transport și logistică, consideră managerii companiei DSV Road. Prin urmare, capacitatea de transport a transportatorilor va crește semnificativ odată ce frontierele vor fi ridicat. De asemenea, vor scădea costurile cu combustibilul, deoarece timpul de așteptare pentru camioane la frontieră, în prezent cuprins între 24 și 72 de ore, va dispărea, în special la punctele de trecere a frontierei spre Bulgaria (Calafat-Vidin și Giurgiu-Ruse), dar și spre Ungaria.

“Prezența României în spațiul Schengen va accelera dezvoltarea economiei locale. Astfel, timpii de așteptare la frontieră vor fi reduși semnificativ, ceea ce va avea un efect în cascadă asupra întregii economii românești, lucru pe care îl simțim cu toții, atât companiile, cât și persoanele fizice. În prezent, depășirea timpilor de conducere zilnici înregistrați de șoferi, consumul mai mare de combustibil în timpul perioadelor de așteptare și întârzierile în livrarea mărfurilor către clienți îi penalizează pe transportatori și creează probleme de aprovizionare sau de executare a unor procese de producție, precum și creșterea costurilor pentru clienții finali. Eliminarea timpilor de așteptare la granița cu Ungaria va reduce, de asemenea, timpii de tranzit pentru toate liniile noastre de grupaj către Europa de Vest cu cel puțin 24 de ore”, a declarat Sergiu Iordache, director general al DSV Road.


În același timp, aderarea României la spațiul Schengen va spori competitivitatea externă și internă, va optimiza costurile de transport și va crește consumul local. Printre alte efecte importante ale prezenței în Schengen se numără creșterea eficienței utilizării camioanelor, precum și o mai mare disponibilitate a șoferilor. În Europa, deficitul de șoferi a crescut cu peste 40% între 2020 și 2021, arată un studiu al Uniunii Internaționale a Transportului Rutier (IRU), iar odată cu eliminarea frontierelor se va obține o îmbunătățire de până la 10% .

Ridicarea frontierelor va face, de asemenea, ca flota Uniunii Europene să fie mai fluidă. În prezent, există blocaje la frontieră, inclusiv din cauza regulamentului UE privind pachetul de mobilitate, care îi obligă pe șoferi să se întoarcă în țările lor periodic, la câteva săptămâni.

“Bineînțeles, efectele aderării la Schengen se vor resimți și în activitatea DSV Road. Estimăm o creștere cu 20% a cifrei de afaceri prin raționalizarea costurilor de transport și creșterea numărului de curse. Având în vedere că DSV Road România gestionează contracte mari de distribuție în Bulgaria, cel mai mare impact va fi reducerea timpului la frontieră. Nu este un exemplu aleatoriu, deoarece prezența în Schengen va afecta călătoriile scurte, unde ponderea timpului de așteptare în timpul total al călătoriei este mai mare. Așteptăm cu nerăbdare intrarea României în spațiul Schengen, o schimbare benefică pentru fiecare transportator și companie, care va avea un impact semnificativ asupra economiei locale”, au explicat Mihai Teodorescu, Sergiu Iordache, director general DSV Road.

De asemenea, libera circulație a cetățenilor în statele membre Schengen va crește potențialul ca cetățenii aflați în prezent în Europa să se întoarcă în România, consideră reprezentanții DSV Road, care vor să atragă specialiști din echipă care să se stabilească în țară.

De asemenea, este esențial ca, datorită lipsei de frontiere și a timpului de transport mai scurt, cantitatea de emisii de carbon să fie redusă semnificativ, protejând astfel mediul înconjurător. Prin urmare, DSV Road a făcut pași importanți în reducerea poluării, oferind clienților opțiunea de a alege servicii de transport durabile.

Potrivit ministerului de externe, România îndeplinește criteriile tehnice pentru a intra în spațiul Schengen de mai bine de 10 ani, iar prin aderare va avea una dintre cele mai lungi frontiere. În august 2022, Germania susținea că România îndeplinește toate cerințele și va sprijini țara noastră pentru a deveni membru cu drepturi depline al spațiului Schengen.

Dacă vorbim cu toții despre viitorul Europei și dacă toate criteriile sunt îndeplinite, toate țările au aceleași obligații și aceleași oportunități. Așadar, locul României este în spațiul Schengen.
La momentul redactării acestui document, guvernul olandez nu a luat încă o poziție, dar, având în vedere experiența trecută, credem că o poziție proactivă din partea noastră este justificată.